Sub egida Institutului Revoluției Române din decembrie 1989, spre sfârșitul anului trecut a apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște acest masiv volum*) deschis de un text al fostului președinte Ion Iliescu („Omagiu adus unui moment crucial”) și prefațat de prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, care precizează, între altele: „cu distanța celor 25 de ani de la acel decembrie, îmi dau seama că – după toate avatarurile de parcurs, inevitabile –, a venit timpul pentru o istorie rațională a Revoluției Române. Adică una care să privească Revoluția Română în cadrul ei larg și complex, dincoace și dincolo de granițele țării… Constantin Corneanu ne propune o astfel de perspectivă globală și extrem de completă iar cititorii sutelor de pagini ce urmează vor ști cu siguranță mai multe la finalul lecturii decât știau cu câteva zile înainte. Acesta a fost, dintotdeauna, meritul cărților bune. Aveți în mâini una dintre ele!”
Deja suficiente motive pentru a considera volumul un eveniment editorial. 700 de pagini tipărite cu literă mică, 2736 note de subsol, o enormă bibliografie (și încă selectivă). O carte care are un leitmotiv tragic: de ce sfârșitul regimului comunist din România a avut victime omenești? De ce în România a curs în decembrie 1989 sânge și de ce au murit oameni? De ce evenimentele de atunci nu sunt nici astăzi cunoscute și interpretate cum s-ar cuveni, de toată lumea?
Autorul însuși își prezintă volumul drept o radiografie a modului în care evoluția relațiilor internaționale, cu precădere cele Est-Vest, a influențat evoluția economico-socială și politică a României socialiste, a metodelor și mijloacelor prin care Nicolae Ceaușescu și-a subordonat Partidul și Statul, precum și structurile de forță și de „intelligence” (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Departamentul Securității Statului), și, totodată, a incapacității unei elite politico-militare și de „intelligence” de a porni la reformarea societății și a sistemului politic. Revoluția Română din Decembrie 1989 a fost generată de o revoltă populară născută ca urmare a acestor eșecuri politice și economice ale elitei politice românești din acele timpuri istorice, s-a radicalizat pe măsură ce represiunea regimului Ceaușescu se dovedea tot mai dură și a atins apogeul prin respingerea totală a vechiului sistem politic. „Fără comuniști!” reprezintă nu numai o lozincă și un deziderat al mulțimii aflate în Piața Palatului, în seara de 22 decembrie 1989, ci și începutul unui proces menit să restabilească adevărul istoric și să ofere României și românilor un nou drum, un nou destin istoric. Nu contest existența unor agenți străini în România, precum și faptul că aveau anumite planuri de acțiune, însă a pune în seama lor izbucnirea revoltei populare de la Timișoara reprezintă o negare a unui adevăr istoric: oamenii s-au revoltat la gândul că regimul Ceaușescu refuză să se predea în fața ISTORIEI și a adevărurilor sale.
Constantin Corneanu este istoric și specialist român în geopolitică. Este doctor în istorie și președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” din septembrie 2009. A fost consilier în cadrul Oficiului Guvernului României pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova. A lucrat ca jurnalist la Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale în cadrul redacției TV Pro-Patria și la Observatorul Militar. Aria sa de expertiză include afaceri externe și politici de securitate, cu precădere în spațiul ex-sovietic, precum și relația dintre Republica Moldova și România.
*) Constantin Corneanu – Victorie însângerată. Decembrie 1989. Premisele, izbucnirea și desfășurarea Revoluției Române din Decembrie 1989, Editura Cetatea de Scaun