Universitatea Maryland este situată în Prince George’s County, într-o vecinătate a Washington-ului care este mai săracă și populată mai ales cu imigranți din America Latină. În cazul în care conduci înainte de ora 7 dimineața prin zona Prince George Plaza, treci printr-o intersecție unde vezi un grup de bărbați așteptând pe trotuar. Mașini se opresc, se vorbește puțin și două sau mai multe persoane se urcă în mașină și pleacă. Nu am înțeles imediat ce se întâmpla, dar după ce am văzut această scenă de mai multe ori, am întrebat un prieten argentinian și mi s-a explicat că locul acela este cunoscut drept loc de întâlnire între imigranți ilegali care vor să se angajeze pe piața neagră și cei care au nevoie de muncitori.
Când am venit în România, am aflat că și aici există astfel de piețe negre, deși un pic mai bine „organizate” decât cele din Prince George County. Mi s-a povestit, că dacă ești un tânăr de 18-19 din Ilfov, ai terminat o școală profesională, nu ți-ai luat bacalaureatul și nu îți găsești un loc de muncă, prin anumite conexiuni, te poți angaja la negru în București. Tinerii iau maxi-taxi dimineața, se duc de obicei pe un șantier, unde șeful de echipă îi angajează fără carte de muncă pentru puțini bani și în condiții dificile de lucru.
Munca la negru este o problemă serioasă în majoritatea statelor, deși din motive diferite. Conform unui studiu „Shadow economy and undeclared work” al Comisiei Europene din 2013, munca nedeclarată ca procent din PIB în România în perioada 1995-2006 era estimată între 16-21%. Conform Raportului Consiliului Fiscal din 2012, există în România 1,45 milioane de angajați la negru.
Una dintre cauzele majore ale muncii la negru în România este supraimpozitarea muncii. Într-un studiu din 2004 „Shadow Economies around the World. What do we really know?” de Friedrich Schneider de la Universitatea Linz, se estimează că o creștere a contribuțiilor sociale influențează creștere a ponderii pieței gri în PIB. El estimează efectul taxelor în anumite țări dezvoltate și asupra unui grup de țări din Europa Centrală și de Est și ajunge la concluzia că efectele taxelor rămân pozitive în ambele categorii.
Conform “Taxation trends in the European Union” al Comisiei Europene din 2013, în România se plătesc 44,35% din salariu pentru impozite la stat dintre care 27,85% plătit de angajator și 16,5% de angajat. Suntem a șaptea țară în clasamentul celor mai impozitate țări din Uniunea Europeană din punct de vedere al muncii. Aceste taxe ridicate duc la o mai mare piață neagră a muncii și implicit la neplata CAS. Conform Raportului Consiliului Fiscal din 2012, eficiența la colectarea CAS-ului este de doar 65%, semnificativ mai mică decât în alte țări precum Bulgaria ( 74%), Ungaria (76%) și Slovacia (90%).
Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va diminua costul cu forța de muncă și va stimula angajarea lucrătorilor cu forme legale pentru că angajatorul va „pierde” mai puțin dacă angajează în acest fel comparativ cu potențialele pierderi generate de amenzile primite în cazul în care sunt descoperiți încălcând legea. În acest fel, reducerea CAS poate duce și la o îmbunătățire a colectării la buget.
Pe lângă o reducere a muncii la negru și o mai bună colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale, angajările oficiale oferă și alte beneficii angajaților. Aceștia vor avea un istoric al muncii pentru obținerea unei pensii sau a unui alt loc de muncă in viitor și potențial condiții mai bune de muncă, întrucât angajații oficiali beneficiază de norme de protecție a muncii.
Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar putea mări probabilitatea ca acei tineri din Ilfov (și nu numai) să găsească un loc de muncă oficial și să se bucure de beneficiile unui contract legal. Dar ce-ar mai fi de făcut pentru ca acești tineri să își găsească un loc de muncă pe piața oficială? Se poate regândi sistemul de învățământ preuniversitar astfel încât elevii să acumuleze mai multe competențe cerute pe piața muncii, se pot înființa centre de consiliere în licee pentru a facilita găsirea unui loc de muncă și crearea unui sistem de practică pentru elevi și studenți care să îi ajute să cunoască cerințele angajatorului.
Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.