Băncile au intrat în vizorul guvernelor din mai multe țări central și est-europene care se gândesc să le taxeze suplimentar, doar în România discuțiile oficiale pe marginea acestui subiect fiind evitate până în prezent.

Rațiunea de la care s-a pornit în cele mai multe cazuri a fost aceea că băncile care au beneficiat în ultimii doi ani de sprijin financiar din partea statului trebuie să contribuie acum la refacerea economică a țărilor respective.

Cum în România nu a fost nevoie ca statul să intervină pentru salvarea vreunei bănci, taxarea suplimentară a instituțiilor financiare nu are același fundament.
Există însă voci care suțin contrariul. “Băncile au beneficiat direct de resursele din economie, din societate și este necesar ca acestea să aibă un comportament etic, să fie responsabile din punct de vedere social și să ajute la relansarea economică a comunității din care fac parte, inclusiv prin suportarea unor costuri suplimentare”, susține profesorul de finanțe Dan Armeanu de la Academia de Studii Economice.

Până acum doar Ungaria a adoptat proiectul de lege privind taxarea suplimentară a băncilor, în timp ce în Polonia și Austria proiectul se află în stadiul de propunere a primului-ministru.

România este singura țară din regiune în care autoritățile au evitat discuțiile oficiale pe tema impozitării suplimentare a băncilor, în timp ce în Ungaria, Austria și Polonia propunerile pe marginea acestui subiect se află în diferite stadii de implementare, iar în Cehia și Slovacia au existat inițiative similare care au fost respinse în cele din urmă.
Pe plan local discuțiile privind introducerea unei taxe speciale plătită de bănci au fost firave și s-au purtat doar la nivel informal, dar economiștii apreciază că o asemenea măsură nici nu ar fi tocmai potrivită într-o perioadă în care instituțiile de credit încep să înregistreze pierderi tot mai mari.

“Ca idee sună interesant, dar în momentul de față nu cred că ne putem permite să facem acest lucru. Ar fi o situație sensibilă pentru bănci, mai ales că multe dintre ele vor avea probabil pierderi la sfârșitul anului. În plus, dacă vor fi nevoite să plătească o nouă taxă, băncile ar putea avea probleme să aducă capital suplimentar”, comentează analistul financiar Dragoș Cabat.
În Ungaria, guvernanții au ignorat protestele virulente ale bancherilor și presiunile exercitate inclusiv prin FMI și UE și au introdus un impozit pe activele deținute de bănci, nici măcar cele care raportează pierderi nefiind scutite de noile obligații fiscale. Băncile maghiare ar putea resimți puternic majorarea fiscalității, în condițiile în care parlamentarii au aprobat o taxă de 0,5% aplicată la activele care depășesc 180 mil. euro, din care va fi scăzută valoarea activelor interbancare. Pentru activele sub 180 mil. euro, băncile vor plăti un impozit de 0,15%. În cele mai multe cazuri, propunerile care vizează o nouă taxă impusă băncilor au fost mai amplu dezbătute în statele care au intervenit în ultimii doi ani pentru a susține bănci aflate în dificultate, prin injecții de capital sau chiar naționalizare.

“Ideea impozitării suplimentare a băncilor trebuie pusă în contextul fiecărei țări. Discuțiile au pornit în principal acolo unde a existat un sprijin financiar din partea statului pentru sistemul bancar, în aceste țări o asemenea idee fiind justificată. În România nu a fost însă nevoie de intervenția statului pentru a salva băncile”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen.
În Ungaria, statul a sprijinit cu lichidități băncile, situația fiind similară și în Austria, unde primul-ministru a prezentat deja o propunere pentru impozitarea suplimentară a băncilor. Autoritățile de la Viena nu au făcut publice detalii privind acest proiect, dar cel mai probabil baza de impozitare va fi reprezentată tot de activele băncilor. Chiar dacă în Polonia nu a fost nevoie de măsuri de sprijin, și guvernul de la Varșovia are un proiect prin care intenționează să taxeze băncile cu o cotă de 0,07% din activele deținute din care va fi scăzută valoarea capitalului propriu și a depozitelor atrase de la populație.

În Cehia și Slovacia parlamentarii au respins propunerile privind introducerea unei taxe suplimentare asupra băncilor, în timp ce în Serbia și Croația se discută în prezent o asemenea măsură, deși adoptarea acesteia este puțin probabilă, după cum apreciază analiștii Raiffeisen.
În schimb, în România s-ar putea ajunge la situația inversă, în care statul nu numai că nu va obține venituri suplimentare din taxarea băncilor, dar ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri acestora.
Nicolae Cinteză, șeful Supravegherii din BNR, declara recent că mai multe bănci se pregătesc să ceară în instanță despăgubiri pentru pierderile provocate de aplicarea Ordonanței 50/2010 privind creditele de retail.

Subiecte #taxarea băncilor