Cu doua zile inainte de plecarea misiunii FMI, proiectul noului memorandum suplimentar de politici economice nu era ieri inca finalizat.
FMI se arata putin dispus sa mai inchida ochii la problemele iesite la iveala din actuala evaluare economica a Romaniei, care ar trebui sa fie si ultima inaintea incheierii acordului stand-by.
Negocierile pentru incheierea unui nou memorandum suplimentar au fost din ce in ce mai incordate in ultimele zile. Fara putina “flexibilitate” din partea FMI autoritatile ar putea rata incheierea memorandumului pana la sfarsitul saptamanii.
Autoritatile urmeaza sa obtina un nou ragaz pana in luna septembrie pentru a inceplini noi tinte, dar si pe cele a caror scadenta a trecut deja.
Intalnirea de marti a negociatorului-sef Neven Mates cu premierul Adrian Nastase s-a prelungit cu aproape doua ore, provocand intarzierea sedintei de guvern. Cei doi oficiali nu au facut nici o declaratie la incheierea discutiilor.
“A fost o intalnire informala”, au declarat surse guvernamentale.
Nastase si Mates urmeaza sa aiba vineri dimineata o a doua intalnire, de acea data formala, urmata de declaratii de presa.
Neven Mates urmeaza sa-si incheie mandatul de negociator-sef pentru Romania odata cu expirarea actualului acord stand-by. Unul din subiectele discutate a fost si forma de continuare a relatiei cu FMI.
Luni si marti, discutiile s-au concentrat la Ministerul Economiei si Comertului, unde se afla cele mai mari probleme legate de restructurare si arierate, FMI solicitand continuarea disponibilizarilor si inchiderea de capacitati de productie pentru reducerea pierderilor. Expertii FMI realizeaza ca daca autoritatile nu iau acum aceste masuri, nici nu o vor mai face, avand in vedere ca se apropie anul electoral.
Pe de alta parte, Mates repinge toate argumentele aduse de partea romana in favoarea mentinerii ritmului de crestere a creditului neguvernamental.
FMI nu se uita decat la efectul acestei cresteri: majorarea rapida a deficitului comercial. Deficit comercial mare inseamna deficit de cont curent mare, ceea ce impune o depreciere substantiala a leului pentru descurajarea importurilor si sustinerea competitivitatii externe a exporturilor. Insa deprecierea leului se transfera in cele din urma in cresteri periculoase ale inflatiei, care pun sub semnul intrebarii tinta de 14% si chiar stabilitatea macroeconomica in ansamblu. Asa ca expertii FMI nu au acceptat nici pledoaria reprezentantilor oamenilor de afaceri, nici pe cea a bancherilor. “Economia romaneasca nu suporta o crestere atat de rapida a creditului”, a fost concluzia.
Neven Mates a avut ieri inca o intalnire cu reprezentantii BNR pentru a discuta masurile pe care banca centrala trebuie sa le ia pentru temperarea creditului si a efectelor cresterii acestuia asupra balantei de plati.
BNR a si-a reluat inca de saptamana trecuta interventiile pe piata valutara prin cumparari de euro, pentru a determina deprecierea leului.
In discutie a fost chiar o majorarea a rezervei minime obligatorii in lei. Problema este insa ca o crestere a dobanzilor la credite ar lovi in acest moment intreaga piata, adica inclusiv pe cei care au luat imprumuturi pentru investitii si pe care le-ar putea rambursa la nivelurile actuale de dobanda.
FMI este ingrijorat ca frenezia creditului a cuprins nu numai firmele, ci si populatia, care incepe deja sa aiba probleme cu rambursarea, riscand sa piarda case sau masini astfel cumparate. Din fericire, salariul mediu net pe economie a scazut in prima jumatate a anului, reducand eventualele presiuni inflationiste.
Mates nu este de acord nici cu amanari ale majorarii preturilor la energie, sustinand ca acestea trebuie sa ramana cat mai apropiate de nivelul de pe piata internationala. Altminteri, constituie subventie care intretine in viata companii producatoare de pierderi. Asa incat solicita noi masuri de imbunatatire a incasarii facturilor si continuarea programului de deconectare a rau-platnicilor.
Proiectul noului memorandum suplimentar trebuie sa includa si parametrii principali ai bugetului pe 2004, FMI nefiind de acord cu cresterea de deficit dorita de autoritati. razvan.voican@zf.ro