Discuțiile care încep săptămâna viitoare cu misiunea de evaluare a acordului preventiv privind construcția bugetului pe 2012 pornesc de la o prognoză de creștere economică de 2,3-2,5% și un deficit bugetar în 2012 în limita a 3% din PIB, țintă asupra căreia insistă Comisia Europeană și mai puțin FMI.
Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX că negocierile cu FMI vor viza în continuare nivelul deficitului cash, iar în cazul în care deficitul bugetar calculat pe metoda ESA 95 (care cuprinde și pierderile companiilor de stat) va depăși ținta de 3% din PIB, din cauze externe, precum o încetinire a economiilor europene mai abruptă decât se anticipează, se ia în calcul și posibilitatea ca România să solicite derogare din partea consiliului de miniștri ECOFIN.
Reducerea deficitului bugetar la sub 3% anul viitor este asumată de Guvern în acordul cu FMI și Uniunea Europeană, fiind și o condiție de închidere a procedurii de deficit excesiv începută de Comisia Europeană împotriva României în 2009.
“Se lucrează în acest moment la datele privind veniturile și cheltuielile pe anul viitor. Cifrele finale nu au fost încă stabilile, calcule urmând să continue și în timpul misiunii FMI și a Comisiei Europene”, au spus sursele.
Draftul inițial a fost construit pe o creștere economică de 4% în 2012, ceea ce corespunde unui PIB nominal de 590 de miliarde lei, potrivit calculelor Comisiei Naționale de Prognoză. În consecință, deficitul bugetar proiectat inițial pentru anul viitor s-ar ridica la 17,7 miliarde lei, în scădere cu 6,3 miliarde lei față de nivelul programat pentru acest an.
Președintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că României îi va fi foarte greu să susțină financiar un deficit bugetar de 3% din cauza dobânzilor foarte mari care se percep la finanțare.
Șefii de stat și de guvern din UE vor avea discuții cruciale în următoarele zile la Bruxelles, la două summit-uri convocate duminică și miercuri, unde trebuie să stabilească un plan clar, decisiv pentru rezolvarea crizei datoriilor de stat care amenință zona euro și sistemul financiar global.
Ministerul Finanțelor a angajat de la începutul anului împrumuturi de 41,34 miliarde lei și 1,401 miliarde euro, prin emisiuni de titluri de stat, bani pentru finanțarea deficitului bugetar. Ministerul a respins din septembrie până la mijlocul lunii octombrie trei licitații din zece pentru vânzare de titluri de stat pentru că a considerat că sunt prea mari costurile de împrumut. Licitațiile programate pentru octombrie acoperă doar titlurile care ajung la maturitate în această lună, de aproape 4 miliarde de lei.
Chiar dacă Finanțele au acceptat în august și septembrie dobânzi în creștere, planul de finanțare nu a fost îndeplinit. Ministerul a împrumutat în septembrie 3,13 miliarde lei, sub valoarea programată, de 4,7 miliarde lei.
Premierul Emil Boc a afirmat marți că prognoza de creștere economică pe care va fi construit proiectul de buget pentru anul viitor va fi stabilită de Guvern în luna octombrie, în urma consultărilor cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.
În prezent, estimarea oficială de creștere economică este de 3,5-4%, dar cifra urmează să fie revizuită în scădere în timpul misiunii celor trei instituții internaționale, care va sosi la București marți, 25 octombrie.
Potrivit surselor citate, Comisia Națională de Prognoză insistă că este probabilă o creștere economică pentru anul viitor de peste 2,5%, chiar de 2,7 -2,8%, dar autoritățile române vor să-și coordoneze proiecțiile cu cele ale FMI și CE, care sunt ușor mai pesimiste.
“În niciun caz nu vom accepta estimările vehiculate de unii analiști, de sub 2%”, au comentat sursele citate.
Șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, declara la sfârșitul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, că FMI va revizui la circa 2% prognoza de creștere economică a României de anul viitor, noua proiecție fiind la jumătate față de estimarea actuală, în condițiile în care riscurile de contagiune de pe plan extern s-au amplificat.
Ulterior, BERD a redus drastic prognoza de creștere economică a României pentru anul viitor, cu 2,7 puncte procentuale, la 1,1%, în timp ce BCR, cea mai mare bancă locală, are o estimare de 1,9%, cu un punct procentual sub proiecția inițială.
BRD-Groupe Societe Generale a anunțat recent o revizuire în jos cu 0,7 puncte a prognozei pentru 2012, de la 2,8% la 2,1%, ușor peste ceea ce anunțat Jeffrey Franks în urmă cu trei săptămâni.
Cea mai optimistă prognoză vine din partea Raiffeisen Bank, care și-a modificat în scădere estimarea de PIB de la 3,5% la 2,7%.
Comisia Europeană a deschis la începutul anului 2009 o procedură de deficit bugetar excesiv împotriva României și a recomandat autorităților să acționeze în vederea reducerii decalajului la mai puțin de 3% din PIB până în anul 2012, în mod credibil și sustenabil, prin măsuri pe termen mediu.
La jumătatea anului trecut, Guvernul a decis majorarea TVA cu cinci puncte procentuale la 24% și a redus salariile din sectorul public cu 25%. În urma acestor măsuri, Comisia Europeană a decis să nu parcurgă etape suplimentare în procedura de deficit excesiv în cazul României, apreciind că statul a luat măsuri adecvate și va reduce deficitul bugetar sub nvielul de 3% până la data limită convenită, respectiv sfârșitul anului 2012.
Potrivit Pactului de stabilitate și creștere al Uniunii Europene, statele membre trebuie să mențină deficitul bugetar în limita a 3% din PIB, calculat conform metodologiei europene, ESA 95, care include și arieratele companiilor de stat.
Cu toate acestea, mai multe state europene, inclusiv cele mai mari economii din zona euro au depășit în repetate rânduri această limită, iar UE a deschis împotriva lor procedura de deficit excesiv.
Guvernul a convenit cu FMI ca lista companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar de anul viitor să fie semnificativ restrânsă, de la 30 la doar 10 societăți, prin scoaterea din evidență a aeroporturilor și CET-urilor locale.
După primele opt luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, iar atât autoritățile române, cât și reprezentanții Fondului Monetar Internațional, se așteaptă ca deficitul bugetar din acest an să se încadreze în ținta stabilită în acord.
Bugetul pe acest an, construit pe o creștere economică de 1,5% din PIB, a fost revizuit la începutul lunii august când Guvernul a suplimentat, prin derogare de la legea responsabilității fiscale, bugetele mai multor ministere atât pentru finanțarea proiectelor de investiții, dar și pentru stingerea de datorii acumulate de companii de stat.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene și a Băncii Mondiale se va afla în România în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, iar cele mai importante teme de pe agenda de lucru vizează construcția bugetului pe anul viitor și reforma companiilor de stat.
Autoritățile de la București au decis în luna martie să prelungească înțelegerea existentă cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul cu FMI este însoțit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană și de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.