Intai presedintele Frantei, Jacques Chirac, a acordat tot sprijinul candidaturii guvernatorului Jean-Claude Trichet la fotoliul de presedinte al Bancii Centrale Europene, exprimandu-si public increderea in guvernator chiar in timpul procesului in care Trichet era judecat pentru frauda. Apoi, o data cu achitarea, Trichet a fost confirmat in respectivul fotoliu. Acum, parasind Banca Frantei, Trichet critica public atitudinea presedintelui fata de banii publici.
Ultima actiune a lui Trichet in calitate de guvernator al Bancii Frantei a fost de a trimite o scrisoare presedintelui Chirac in care acesta este somat sa reduca cheltuielile publice si sa demareze reformele structurale necesare pentru a ameliora ritmul de dezvoltare si pentru a mari atractivitatea economiei franceze.
“Franta nu atrage intr-o masura satisfacatoare activitatile cu plus de valoare ridicat”, spune Trichet. “Combinatia de impozite si contributii sociale practicata in sistemul franez constituie o piedica importanta pentru companiile care vor sa-si localizeze afacerile in Franta”.
Trichet s-a mai plans ca Banca Frantei incearca, fara succes, sa determine guvernul sa scada cheltuielile publice sub nivelul de 50% din produsul intern brut, de cand banca centrala si-a obtinut independenta, cu noua ani in urma.
Trichet mai atrage atentia ca nivelul cheltuielilor publice ale Frantei in 2002, de 53,4% din PIB, este cu aproape cinci puncte procentuale mai mare decat media zonei euro. Numai Austria a mai depasit plafonul de 50% din PIB, dintre statele Uniunii Europene. “O politica fiscala rationala, axata pe controlul cheltuililor publice si pe reducerea sustenabila a deficitelor bugetare este premisa dezvoltarii economice robuste si a crearii durabile de noi locuri de munca”, se spune in scrisoarea adresata presedintelui francez de catre Trichet, scrisoare care insoteste raportul anual pe 2002 al bancii centrale.
Publicarea scrisorii se suprapune peste incercarile primului ministru Jean-Pierre Raffarin de a reconcilia proiectata stagnare a cheltuielilor publice cu intentia de continuare a relaxarii fiscale si a cresterii bugetelor alocate apararii, educatiei si securitatii interne.
In contextul cresterii abrupte a somajului in luna iunie la 9,5%, si a extinderii macroeconomice de maxim 0,8% preconizata pentru acest an, economistii cred ca cei care jongleaza cu finantele publice se afla intr-o situatie delicata. Intr-un interviu acordat l aacest sfarsit de saptamana, Raffarin a promis reducerea taxelor si impozitelor cu “1% sau poate mai mult” anul viitor. Guvernul francez a redus deja impozitele pe profit cu 6% in ultimul an si spera sa poata onora promisiunea electorala a presedintelui Chirac de a reduce impozitul pe profit cu 30% pana in 2007.
Raffarin a estimat ca vor creste cheltuielile totale cu 1,5% in 2004, in acelasi ritm cu rata inflatiei “fapt care ne ajuta sa ne mentinem promisiunea de crestere zero a cheltuielilor publice (ajustate cu rata inflatiei), facuta in luna mai”. Totusi, cheltuielile sectorului de aparare sunt programate sa creasca cu 7% in 2004, conform programului militar pentru 2003-2008 anuntat in luna septembrie a anului trecut. Raffarin a mai dezvaluit ca bugetul educatiei va creste cu 2,8%.
Reducerea cheltuielilor publice sunt de asemenea periclitate de planurile lui Raffarin de a evita, in toamna, conflictele munca cu functionarii publici.
andreea.melinte@zf.ro