Interferentele intre spionaj si
terorism, in afara caracterului ilicit al celor doua forme de
activitate, se regasesc mai ales in metodele folosite: nu rareori
spionajul a folosit si metode “dure”, mergând chiar pâna la
suprimari, asa cum teroristii si-au pregatit unele actiuni prin
infiltrarea grupurilor pe care le vizau.
Daca implicarea femeilor in
actiuni de spionaj are o motivatie destul de evidenta, participarea
lor la activitati teroriste poate parea paradoxala. Si totusi,
aceasta participare a devenit din ce in ce mai intensa in perioada
Razboiului Rece, fapt ce i-a facut pe cercetatori ai domeniului sa
investigheze cauzele care au facut ca femeile sa devina teroriste
de temut. Autoarele volumului “Women and Terrorism”,
Luisella de Cataldo
Neuberger si
Tiziana
Valentini,
analizeaza motivele care au facut ca, de-a lungul istoriei, femeile
sa fie implicate in actiuni din aceasta categorie. Intre altele, se
are in vedere si faptul ca femeile manifesta adesea mai multa
aderenta si perseverenta in atingerea unor scopuri, dar si
rezistenta psihica la riscuri si represiuni.
Un studiu intocmit de Centre for
Foreign Policy Studies arata ca, in perioada 1969-2005, femeile au
participat la 46 de atacuri teroriste, iar din 1985, 34 la suta din
aceste atacuri au fost organizate de femei. In principal, femeile
sunt membre ale unor grupuri teroriste de stânga, cum a fost RAF in
RF Germania
Precursoare
…a terorismului si, in acelasi
timp, teoreticiana a anarhismului a fost Emma Goldman
(1869-1940), ai carei adepti au considerat-o o “rebela” autentica,
iar criticii sai – “o avocata a crimei motivate politic si a
revolutiei violente”. Originara, ca si alti teroristi ai vremii,
dintr-un teritoriu stapânit de Rusia tarista – Lituania -, Goldman
se exileaza in Statele Unite, unde, impreuna cu iubitul ei,
anarhistul Alexander Berkman, se angajeaza in pregatirea unor atentate si a
altor actiuni subversive, devenind una dintre femeile cele mai
urmarite de autoritatile din Statele Unite. Este arestata,
condamnata si apoi expulzata in Rusia, unde e deziluzionata de
practicile “terorismului de stat” promovat de regimul comunist,
fapt ce o face sa-si paraseasca din nou tara, dar constata ca nici
democratia occidentala nu corespunde idealurilor sale.
In ceea ce priveste “terorismul
de stat” din URSS, nu trebuie trecuta cu vederea participarea unor
“femei-comisar” la actiuni represive de amploare.
Teroristele
RAF
Infiintata in 1970 in RF
Germania, organizatia Rote Armee Fraktion -RAF (Fractiunea Armata
Rosie) a fost cea mai importanta si violenta grupare terorista a
anilor 1970-1990, fiind responsabila pentru asasinarea a 34 de
persoane (politisti, jurnalisti, oameni de afaceri
etc.).
Si in ceea ce priveste motivatia
participarii intense a femeilor la actiunile teroriste organizate
de RAF au fost desfasurate investigatii, precum aceea publicata, in
2007, in cotidianul german “Zeit” si intitulata “Die Waffen der
Frauen” (“Armele femeilor”)care s-a bazat si pe discutii
purtate de foste teroriste. “Femeile cu arma in mâna… erau gata sa
moara; erau stilizate, erotice, dar, in acelasi timp, salbatice”,
se arata in articolul publicat in “Zeit”. Asa cum a declarat una
dintre fostele teroriste, “noi ne adaptam mai bine la ilegalitate
si ne descurcam mai bine in situatii grele”. In ceea ce priveste
gradul de implicare a femeilor in actiuni teroriste desfasurate de
RAF, numai in anul 1977, din 16 teroristi pusi sub urmarire, 11
erau femei. Dintre sentintele de condamnare impotriva unor membri
RAF, 50-60 la suta au fost impotriva unor femei.
Cofondatoare a grupului,
Gudrun Ensslin a fost considerata “capul intelectual” al
acestuia. Isi intrerupe activitatea publicistica si elaborarea unei
teze de doctorat pentru a participa la organizarea RAF. Dupa
desfasurarea unor actiuni teroriste, Ensslin este declarata “cea
mai cautata persoana din Germania”. In 1972, este arestata,
procesul sau fiind unul dintre cele mai indelungate din istoria
justitiei din Germania. In octombrie 1977, se spânzura in
inchisoare, existând si unele banuieli ca ar fi fost asasinata.
Activitatea sa terorista a inspirat filmul “Der
Baader Meinhof Komplex“ (“Complexul Baader
Meinhof”).
Si Ulrike Meinhof
, considerata una dintre conducatoarele RAF (denumit si Grupul
Baader-Meinhof) urmeaza studii universitare si activeaza ca
jurnalista. Participa la numeroase si sângeroase actiuni teroriste,
fiind suspecta de sprijin in atentatul impotriva sportivilor
israelieni din timpul Olimpiadei din 1972 de la Munchen. Dupa ce
este arestata in 1972 si condamnata la opt ani inchisoare, Meinhof
se spânzura in celula. La examenul anatomic la care a fost supus
creierul sau, s-a descoperit ca zona responsabila pentru actele de
violenta era afectata de o tumoare. Si biografia ei a fost
subiectul unor filme si lucrari literare, chiar a unei
opere.
Au existat unele indicii
privitoare la relatiile unor teroriste cu Stasi, autoritatile
est-germane fiind interesate de destabilizarea situatiei din RF
Germania.
Silke
Maier-Wittstudiaza medicina si psihologia.
Intra in RAF in 1977. Participa la rapirea bancherului
Hanns Martin Schleyer, ulterior asasinat, ca si la spargerea unor
banci in Elvetia, ceea ce urma sa le procure teroristilor fonduri
pentru viitoarele actiuni. Se refugiaza in RDG, unde ia o noua
identitate. Ca si alti teroristi, este judecata si condamnata in
1991.
Si Monika Brigitte
Helbing, carea fost implicata in actiuni importante ale
organizatiei (intre care ocuparea biroului Aamnesty
International) se
refugiaza, in 1980, in RDG, unde Stasi ii procura o noua
identitate, femeia lucrând ca asistenta medicala. Ciudat este ca si
o alta fosta terorista, Gabriele Rollnik,
imbratiseaza, dupa eliberarea din inchisoare,
ocupatia de… terapeut.
“Biografia terorista” a lui
Sieglinde Hofmann este bogata: a luat parte la
rapirea bancherilor Jurgen Ponto si Hanns Martin Schleyers, la atentatul asupra comandantului NATO,
Alexander Haig, la atacul asupra cladirii Procuraturii RF
Germania. Este condamnata la inchisoare pe viata, dar, in 1999…
este eliberata, ca de altfel si o alta fosta terorista,
Irmgard Moller, care incercase si ea sa se sinucida
in inchisoare.
Au existat membre ale RAF care
isi condamna trecutul terorist, cum a fost Monika
Berberich. Tardiva
pocaire…
Teroristele
islamice
Dupa incetarea
Razboiului Rece, centrul de greutate al “terorismului feminin” se
muta in lumea islamica.
Una dintre primele femei
implicate in actiuni de terorism in Orient a fostLeila
Khaled, membra a Frontului Popular pentru Eliberarea
Palestinei, considerata cea mai reprezentativa figura a
militantismului palestinian. La numai 16 ani, se inregimentase in
miscarea radicala panaraba. Pentru o vreme este invatatoare in
Kuweit. Devine “specialista” in actiunile de rapire a avioanelor
din perioada1969-1970 care zburau pe curse internationale.
Arestata, este eliberata de autoritatile britanice ca urmare a unui
schimb de prizonieri. Ulterior, se implica in politica, devenind
membra a Consiliului National Palestinian. Biografia sa inspira o
serie de filme si cântece.
Ca sa ajungem in perioada
ultimilor ani, unele dintre cele mai active teroriste au fost
originare din Pakistan, tara subminata multa vreme de convulsii
politice. Kamran Atif participa la incercarea de
asasinare a presedintelui Pervez Musharraf, in 2002. Ulterior este ucisa intr-un schimb de
focuri cu politia.
Samina Malik a
fost prima femeie condamnata potrivit prevederilor legii
antiteroriste, promovata in anul 2000 in Marea Britanie, sub
acuzatia de a incerca sa introduca in tara literatura si manuale de
terorism. De asemenea, i s-a adus acuzatia de a fi in legatura cu
grupari teroriste din structurile al-Qaeda. Intr-un fel, Samina Malik poate fi considerata
o “deschizatoare de drumuri”, presa britanica din 2008
supranumind-o “terorista lirica”, pentru textele sale poetice prin
care face apologia terorismului.
O alta femeie invinuita, in
2008, in virtutea legislatiei amintite a fost Yeshshiemebet
Girma, acuzata de a-si fi dat concursul, impreuna cu sora ei,
la organizarea unor atentate in statia Brighton din Londra.
In 2007, apare volumul “The
Female Jihad: Al Qaeda’s Women” de Katharina Von Knop, in care
sunt analizate o serie de cazuri de femei care au actionat ca
“bombe vii” in atentate organizate de al-Qaeda. Pornind de la
inmultirea acestor cazuri, care ocupau paginile presei
internationale, autoarea ajunge la concluzia ca femeile joaca un
rol important in organizarea si desfasurarea de actiuni
teroriste.
IRA,
ETA
Dar nici organizatiile
teroriste “clasice” nu au renuntat la implicarea femeilor in
asemenea actiuni.
Chiar in 2009, presa britanica a
relatat despre operatiuni teroriste, cum ar fi plasarea de bombe in
localuri publice de catre Irish Republican Army (Armata Republicana
Irlandeza) – IRA, executate de femei.
Si presa spaniola relateaza
despre cazuri de membre ale organizatiei teroriste basce ETA
participante la actiuni teroriste, cum a fost aceea din Majorca din
2009.
De altfel, in acelasi an,
conducerea politica a ETA a fost preluata de Iratxe Sorzabal Diaz,
implicata, in decursul timpului, in nu mai putin de 20 de atacuri
teroriste, intre care si trei crime, in anii 1990. In presa a
aparut o fotografie reprezentând-o Diaz cu un copil in brate,
despre care se presupune ca este al ei. Intr-adevar, “nepatrunse
sunt caile”… terorismului.
Nu ne ramâne decât sa speram ca
“sexul slab” isi va folosi in continuare “armele” (care sunt
destule) pe “fronturi” mai pasnice decât spionajul si
terorismul…
Dr. Alexandru Popescu, istoric, etnograf si diplomat, a studiat la Universitatea din Bucuresti si, ca bursier al Fundatiei Alexander von Humboldt, la cea din Bonn, unde a obtinut titlul de doctor. In perioada 1966-1990, a activat ca cercetator stiintific la Institutul de Etnografie si Folclor al Academiei Romane. Din 1990, a facut parte din corpul diplomatic, indeplinind functia de atasat cultural al Ambasadelor Romaniei in Germania, Austria si Finlanda, precum si pe aceea de director adjunct al Directiei Culturale din M.A.E. Este autorul a 24 de volume aparute in tara si peste hotare, a 35 de studii stiintifice si a sute de articole. A sustinut cursuri si conferinte la universitati din Romania, Germania, Austria.