“În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 și ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curții Constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul în vederea sesizării Camerei Deputaților pentru formularea cererii de efectuarea urmăririi penale față de Chițoiu Daniel pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanțelor Publice”, arată marți DNA, într-un comunicat de presă.

Cererea a fost formulată întrucât există indicii rezonabile potrivit cărora, în cursul lunii octombrie 2013, Daniel Chițoiu a inițiat adoptarea unei ordonanțe de urgență al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracțional constituit pentru a favoriza interesele SC Carpatica Asig SA, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, a precizat DNA.

“Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a lui Tudor Daniel George, vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum și înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecția intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor anticorupție.

Potrivit anchetatorilor, membrii Consiliului ASF sunt numiți de către Parlament, în ședință comună a celor două camere, pentru un mandat de cinci ani, iar revocarea lor se dispune după aceeași procedură doar dacă nu mai îndeplinesc condițiile de numire, iar “singura modalitate în care putea fi atins acest rezultat era modificarea condițiilor prevăzute pentru numirea membrilor consiliului”.

Din probele administrate de procurori a mai rezultat că, în calitate de ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu a inițiat proiectul de ordonanță de urgență care reducea numărul membrilor consiliului și prevedea noi cerințe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiția experienței profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.

“Această cerință nu exista anterior și îl excludea din sfera persoanelor eligibile pe Tudor Daniel George, singurul dintre membrii Consiliului care nu îndeplinea condiția, având în vedere că nu își echivalase studiile efectuate în străinătate”, au mai arătat procurorii

Potrivit probelor din dosar, noile dispoziții urmăreau exclusiv eliminarea lui Daniel George Tudor, iar condițiile de experiență au fost modificate de mai multe ori, în diferite etape de redactare a proiectului, pentru a fi adaptate situației personale a acestuia și pentru a evita excluderea altor membri care aveau o experiență apropiată.

În nota de fundamentare a proiectului au fost invocate angajamentele pe care ASF le-ar fi asumat cu Fondul Monetar Internațional și cu reprezentanții Comisiei Europene, deși, potrivit probelor administrate, a rezultat că această mențiune a fost introdusă “doar pentru a convinge membrii Guvernului de urgența reglementării și pentru a-i determina să accepte criteriile de experiență stabilite în mod arbitrar”.

Proiectul a fost transmis spre avizare Ministerului Justiției, care a formulat observații de esență, invocând interdicția constituțională a introducerii de incompatibilități care restrâng dreptul la muncă pe calea ordonanței de urgență. Totodată, a fost invocat caracterul potențial neconstituțional al unei ordonanțe de urgență care modifică dispozițiile referitoare la membrii consiliului, la mai puțin de trei luni de la adoptarea de către Parlament a unei legi care reglementa același domeniu.

“Deși Hotărârea de Guvern nr. 561/2009 prevedea că, într-o asemenea situație, inițiatorul trebuie să întocmească o notă justificativă în care să indice modalitatea în care și-a însușit observațiile sau să prezinte argumentele pentru care nu și le-a însușit, Chițoiu Daniel a transmis proiectul către Secretariatul Guvernului fără a înlătura prevederile contestate și fără a întocmi nota menționată”, au mai arătat procurorii.

Ulterior, proiectul de ordonanță a fost supus aprobării pe lista suplimentară a ședinței de Guvern din dimineața zilei de 16 octombrie 2013, fără a exista avizul Consiliului Legislativ, deși acesta era obligatoriu potrivit prevederilor art. 24 alin. 2 din HG 561/2009, a precizat DNA.

În cursul aceleiași zile, a fost adoptată, în forma propusă de inițiator, Ordonanța de urgență nr. 94 pentru modificarea și completarea OUG 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea ASF, precum și pentru modificarea și completarea Legii 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 18 octombrie 2013.

“Inițierea unui act normativ care nu urmărește un imperativ social, ci protejarea intereselor unui grup și care nu se adresează unei situații generale, ci unei persoane determinate, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile, reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor care îi reveneau în calitate de ministru”, susțin procurorii anticorupție.

În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului și ASF, instituții cu rol esențial în garantarea respectării legii și a principiului transparenței instituționale și care ar trebui să acționeze exclusiv în interesul public, cât și lui Daniel George Tudor, vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcția ocupată.

“În același timp, grupul infracțional care viza protejarea intereselor SC Carpatica Asig SA ar fi obținut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influența deciziile autorității de supraveghere și control”, potrivit procurorilor.

Săptămâna trecută, președintele ASF, Dan Radu Rușanu, a fost anunțat că este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit și a avizat proiectul OUG privind ASF și ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

Potrivit DNA, Dan Radu Rușanu ar fi întocmit proiectul ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 93/2013, privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea Legii 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și a avizat, în calitate de președinte al ASF, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în ședința de Guvern din 16 octombrie 2013 și publicat în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2013.

De asemenea, în cursul lunii decembrie 2013, Dan Radu Rușanu ar fi “exercitat presiuni”, în calitate de președinte al ASF, asupra mai multor societăți de asigurări, “urmărind și reușind” impunerea lui Radu Mustățea la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România (BAAR), asociație profesională formată din toate societățile de asigurări din România, autorizate să practice asigurări de răspundere civilă auto obligatorii și mandatate să elibereze documente de asigurare de răspunde civilă auto Carte verde.

În dosarul “Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF față de societatea de asigurări.

În aceeași cauză, Laura Chițoiu, soția fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară. Laura Chițoiu s-a autosuspendat din funcția de director al Direcției Avizări din cadrul ASF.

În dosarul “Carpatica” mai sunt urmăriți penal Radu Mustățea, membru în CA al Carpatica Asig și președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, și Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcționar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Ilie Carabulea și Marian Mîrzac au fost arestați preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul București. În cazul lui Radu Mustățea, instanța a dispus măsura interdicției de a părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.

În 12 februarie, Marian Mîrzac a demisionat din funcția de membru neexecutiv în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului și Guvernului să le pună la dispoziție, în dosarul “Carpatica”, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.

Subiecte #Chitoiu#DNA