Arta la feminin
Institutul Artmark de Management al Artei propune în premieră un curs dedicat femeii în arta românească, abordând teme precum feminismul în artă, reprezentarea femeii și rolul pe care artistele l-au jucat în scrierea istoriei artei românești. În weekendul 2-3 aprilie, vă așteptăm la Palatul Cesianu-Racoviță, din str. C.A. Rosetti 5, pentru a ne familiariza cu noțiuni de feminism aplicate în artă, să vizităm împreună prima expoziție dedicată artei și feminismului în România modernă, să o cunoaștem pe artista Marilena Preda-Sânc, o promotoare a feminismului în arta românească, să vorbim despre imaginea maternității din trecut până în zilele noastre, să ne apropiem de arta dansului prin relația dintre coregrafie și artele plastice, să discutăm despre femeile sculptorițe și să aruncăm o privire critică asupra erotismului în arta creată de femei (foto 1).
Dintre tematici: Feminism, emancipare, studii de gen. Despre concepte și perioade istorice/ Maternitatea în artă: De la imaculata concepție la pântecul cibernetic/ Femeile în sculpură/ Dansul si artele plastice. Interferențe/ Un tablou numit dorință.
Special: Vizită și discuție în expoziția Muzeului Național de Artă al României – „EGAL. Artă și feminism în România modernă” – prima expoziție dedicată artei și feminismului în România modernă, sub îndrumarea curatoarei Valetina Iancu
Vor vorbi: Olivia Nițiș, Alin Ciupală, Valentina Iancu, Marilena Preda-Sânc, Sanda Watt, Ioana Ciocan, Corina Cimpoieru și Erwin Kessler.
Taxa pentru participarea la cursurile Arta la feminin. Despre feminism, reprezentarea femeii și rolul ei în arta românească este de 180 euro. Taxa de curs include materialele de curs, taxa de intrare la muzeu, catering pe întreaga perioadă a cursului.
Înscrierile se fac online prin formularul de pe site-ul Institutului Artmark ori prin email la adresa office@alegearta.ro
Translation Café No 158
Sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și ambasada Irlandei a apărut nr 158 al revistei online Translation Cafe – H. G. Wells. Un vis despre Armagedon. Povestire din volumul Twelve Stories and a Dream, 1903. Traducere în limba română de
Victor Năvală, absolvent MTTLC. Texte paralele (foto 2).
Cu această scriere de H. G. Wells publicată sub formă de texte paralele, atât în engleză, cât și în română, Translation Café continuă publicarea unor texte traduse de absolvenți ai Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. Acesta este debutul lor ca traducători profesioniști.
Scopul acestor cărți este acela de a îmbina cercetarea cu traducerea și elucidarea textului. Masteranzii își aleg singuri textele. Cel mai adesea, acestea sunt povestiri obscure scrise de autori consacrați, iar majoritatea dintre ele nu au mai fost traduse în limba română. Povestirile sunt însoțite de note explicative, care se adresează cu precădere cititorului român.
Povestirea din acest număr a fost aleasă și tradusă din limba engleză în limba română de Victor Năvală, ca parte din disertația susținută în iunie 2015.
Translation Café No 158 poate fi consultată și descărcată la adresa de internet: http://revista.mttlc.ro/
Inside Out – Oscar pentru cel mai bun film de animație!
La doar două săptămâni după ce a câștigat premiul Bafta, Inside Out (foto 3) triumfă din nou, de data asta pe covorul roșu de la Gala Premiilor Oscar 2016.
Filmul produs de studiourile Pixar și lansat de Walt Disney Pictures este câștigătorul categoriei „Cel mai bun film de animație”. Regia este semnată de Pete Docter (Monsters. Inc., Up), animația fiind produsă de Jonas Rivera (Up) și coregizată de Ronnie Del Carmen (Up). Coloana sonoră a filmului este compusă de Michael Giacchino (The Incredibles, Ratatouille, Up).
Inside Out spune povestea lui Riley, o fetiță de 11 ani, a cărei viață ia o întorsătură neplăcută când este nevoită să se mute împreună cu familia din Minnesota la San Francisco. În acest moment emoțiile ei preiau inițiativa, spre nemulțumirea părinților care sunt complet depășiți de situație. Bucuria, Furia, Dezgustul, Frica și Tristețea se ceartă, discută în contradictoriu, cooperează, în încercarea de-a o face pe Riley să se adapteze situației și să-și găsească noi prieteni.
Editura Litera Mică a publicat sub licența Disney mai multe cărți cu eroii filmului Întors pe dos (foto 3) invitându-i pe cei mici într-o călătorie nemaiîntâlnită, în locul unde nimeni nu a mai fost până astăzi: în mintea omenească!
„Povestea filmului”, „Cartea mea de jocuri și activități”, „Învăț să citesc”, „Citesc și mă joc”, „Aventuri în țara imaginației” și „Totul despre mine” sunt cărțile prin care cei mici fac cunoștință cu micuțele voci care locuiesc în mintea noastră, descoperă activități antrenante și, mai ales, deprind bucuria lecturii.
Doamnei mele, Agatha…
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită marți, 8 martie 2016, ora 13.00, la evenimentul cu titlul: Evocare Agatha Bacovia (1895 – 1981), care va avea loc la Muzeul Memorial „George și Agatha Bacovia” din Str. George Bacovia nr. 63, sector 4, București (foto 4).
La eveniment vor participa: prof. univ. dr. Silviu Angelescu și prof. univ. dr. Lucian Chișu
Amfitrion: scriitorul Ioan Groșan.
Cu același prilej va avea loc un concert de muzică clasică susținut de Cvartetul Chromatic: Alexandra Rogalski (vioară), Ioana Ciolfan (vioară), Ovidiu Achim (violă),
Emese Achim (violoncel).
Agatha Vasiliu-Bacovia (n. 8 martie 1895, Mizil, d. 12 octombrie 1981, București), născută Grigorescu, a fost soția poetului George Bacovia. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din București, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918, în revista Scena, primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit de a fi avut grijă de poetul George Bacovia, zbătându-se ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.
Volume publicate: Armonii crepusculare (1923), Muguri cenușii (1926), Pe culmi de gând (1934), Terase albe (1934), Bacovia. Viața poetului (1962), Lumina (1965), Poezie și proză (1967), Cu tine noaptea (1969), Versuri (1970), Efluvii (1977), Șoaptele iubirii (1979), Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani (1981).