Doar 35% din veniturile populatiei sunt obtinute din castigurile salariale

Mai mult de 55% din castigurile lunare ale bucurestenilor sunt reprezentate de veniturile salariale, in timp ce la nivelul tarii beneficiile din salarii au o pondere de numai 35% din totalul veniturilor lunare pe cap de locuior, reiese din datele furnizate de Institutul National de Statistica (INS).
Aproape doua treimi din veniturile in bani obtinute lunar de populatia din Capitala sunt reprezentate de salarii, premii si alte beneficii, in timp ce veniturile din protectia sociala au o pondere de 28% din totalul incasarilor, se arata in lucrarea “Romania 2000 – profile regionale”, realizata de un colectiv de la INS.
Salariile au cea mai scazuta participare la veniturile lunare pentru populatia din Regiunea Nord – Est, unde mai putin de 30% din venituri sunt obtinute sub aceasta forma. Zona cuprinde judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.
Gradul scazut de salarizare este compensat cu un nivel mai ridicat al contravalorii consumului de produse agricole din productie proprie, care sustine aproape 40% din totalul veniturilor.
O situatie similara este consemnata si in Regiunea Sud – Vest, in care sunt incluse judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea. In aceasta zona autoconsumul agricol are cea mai mare pondere de la nivel national, cu un procent de 40,1% din veniturile lunare pe cap de locuitor.
Media pe tara privind contravaloarea consumului de bunuri agricole din productie proprie in totalul veniturilor se ridica putin peste 35%, proportia majoritara fiind detinuta, cu 68%, de veniturile banesti.
O pondere mai redusa a autoconsumului agricol se inregistreaza in Bucuresti, sub 10%, si in Zonele Centru, Vest si Nord – Vest, unde se situeaza la mai putin de 30% din veniturile lunare.
Lucrarea mai evidentiaza faptul ca locuitorii din Bucuresti si regiunile Central si Vest au cele mai mari venituri din Romania, in timp ce in zonele Sud si Nord – Est populatia castiga sub media pe tara.
Judetele reunite in regiunea Centru sunt Sibiu, Mures, Brasov, Covasna, Alba si Harghita, in timp ce in timp ce Clujul, Bistrita Nasaud, Maramuresul, Satu Mare, Bihor si Salaj formeaza regiunea Nor-Vest.
Populatia Bucurestiului a avut, in anul 2000, un venit mediu lunar de 1,4 milioane lei, cu 20% mai mult decat cel aferent regiunilor Nord-Est si Sud, zone in care beneficiile salariale sunt cele mai reduse din tara. Regiunea Sud reprezinta populatia din Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman.
In acelasi timp, veniturile din Capitala se situau cu 13% peste nivelul mediu consemnat la nivel national. Diferentele intre categorii de varsta sunt semnificative, castigurile salariatiilor din Bucuresti depasind cu 15% media regiunii, in timp ce gospodariile de pensionari aveau venituri cu 12% sub medie. De altfel, la nivelul capitalei pensile au reprezentat aproximativ 23% din totalul veniturilor, cel mai ridicat nivel din tara.
Bucurestiul a inregistrat, in anul 2000, cel mai ridicat Produs Intern Brut dintre cele opt regiuni ale Romaniei, nivelul pe cap de locuitor fiind de aproape doua ori mai ridicat decat cel al regiunii Centru, care ocupa pozitia a doua, potrivit anuarului statistic al Romaniei. Astfel, PIB consemnat in regiunea Bucuresti a totalizat aproape 170.000 mld. lei, respectiv 74 mil. lei / cap de locuitor. Pe pozitia urmatoare se situeaza regiunea Centru, care cuprinde judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Aceasta a inregistrat un PIB de 101.000 mld. lei, respectiv, 38 mil. lei / cap de locuitor. Pe locul trei, cu un PIB de 36 mil. lei / cap de locuitor, se situeaza regiunea Vest, urmata de regiunea Nord-Vest cu 33 mil. lei. Pe pozitiile urmatoare se situeaza regiunea Sud-Est cu 31 mil. lei, regiunea Sud-Vest cu 30 mil. lei si regiunea Sud, cu 29 mil. lei. Toate celelalte structuri teritoriale inregistreaza performante sub medie, iar ultima clasata este regiunea Nord-Est, unde PIB pe locuitor este de 25 mil. lei, cu peste 30% sub medie si de aproape trei ori mai putin ca in Bucuresti. In ceea ce priveste modul de formare al PIB, serviciile au contributii de peste 50% in toate regiunile mentionate, cea mai mare pondere, de aproape 79%, fiind atinsa in Bucuresti, regiunea cea mai productiva.