Finantele au inceput sa lase dobanzile la titlurile de stat sa urce usor, intre doua licitatii cu oferte respinse in bloc. Deocamdata, cu cate mai putin de jumatate de punct.
Rasturnarea strategiei de extindere a maturitatilor in paralel cu scaderea dobanzilor a lasat insa deja urme adanci in piata, pe masura entuziasmului de la inceputul anului, cand apareau primele instrumente cu scadenta la trei ani. Dupa scaderea rapida a dobanzilor, piata interna a fost practic abandonata ca sursa de finantare, considerata acum prea scumpa. Tocmai in anul in care, potrivit oficialilor din Finante, piata interna urma sa devina sursa preponderenta si nu piata externa.
Ministerul Finantelor a ajuns sa respinga si ofertele de cumparare pentru obligatiunile pe un an, dupa ce saptamana trecuta acceptase o minima crestere de dobanda, pana la 15,45%. De data aceasta insa bancile au cerut mai mult, pe masura dobanzii de 19,25% oferite de BNR la depozite pe o luna.
La sase luni, dobanda a urcat marti pana la 15,80%, de la 15,54% in urma cu doua saptamani, cand a fost ultima licitatie cu oferte partial acceptate. Respingand ofertele cu dobanzi mai mari, Finantele n-au luat din piata decat ceva mai mult de o treime din suma programata. Asa ca a ramas BNR sa curete piata, la noua dobanda. Desi initial intentiona sa atraga 1.600 de miliarde de lei, pana la urma banca centrala a ajuns sa ia din piata 2.200 de miliarde.
Ministerul Finantelor nu se uita inca decat la economiile facute in prima jumatate a anului la cheltuielile cu dobanzile pentru finantarea deficitului bugetar si a datoriei publice. In acelasi timp, pentru multi investitori, titlurile cumparate in prima parte a anului, incepand cu obligatiunile de stat pe trei ani la 12,9% pe an, pot fi trecute la capitolul pierderi.
Efectele negative ale esecului strategiei Finantelor ar putea costa inca si mai mult anul viitor. Atat la nivelul pietei, cat si in ceea ce priveste costurile de finantare ale Trezoreriei.
Deja Finantele isi ingreuneaza serviciul datoriei prin emisiunile de titluri de stat la scadente scurte, de trei si sase luni, care aproape disparusera din portofoliu de la sfarsitul anului trecut.
“Este vorba de o incoerenta in politica Ministerului Finantelor. Ca sa se mai duca cineva la titluri de stat, ar trebui ca in urmatoarele trei-patru luni, dobanzile platite sa urce cu cel putin trei puncte pentru a deveni comparabile, pe cele mai apropiate scadente, cu dobanda oferita de BNR. Ori asta ar duce la adevarate turbulente in piata. In acelasi timp, la o majorare de numai 1-2 puncte, nu va reactiona aproape nimeni”, afirma un analist.
Enache Jiru, seful Trezoreriei statului, refuza sa explice cum se va adapta politica de finantare a deficitului bugetar si a datoriei publice la conditiile de piata din a doua jumatate a anului, marcate de majorarea dobanzii de interventie a BNR.
Jiru a sustinut constant ca nu este rolul Finantelor sa se ocupe de excesul de lichiditate din piata. De fapt, a profitat de lichiditatea mare pentru a presa dobanzile cat mai in jos. Acum insa chiar intretine excesul de bani. Desi anunta lunar programul de imprumut, acesta nu se mai realizeaza decat in proportie de cel mult o treime.
La inceputul anului, Jiru anticipa cu optimism o crestere a ponderii obligatiunilor pe trei ani in portofoliul Finantelor pana la 13% la sfarsitul lui 2003. De asemenea, in decembrie urmau sa fie lansate primele obligatiuni pe cinci ani.
TITl: Danila: privatizarea BCR este in grafic
Teodora Iuga
Privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) se inscrie in graficul prevazut, in conditiile in care International Financial Corporation si BERD au finalizat procesul de analiza financiara, a afirmat ieri Nicolae Danila, presedintele BCR.
“Analiza IFC si BERD s-a terminat, mai precis partea de due-dilligence. Urmeaza schimburi de proiecte si aranjamente intre partea romana si cei doi investitori”, a precizat Danila.
El a aratat ca procesul de analiza financiara “a fost foarte dur”, fiind pentru a treia oara cand banca a trebuit sa pregateasca documentatia necesara, dat fiind faptul ca intre timp activitatea acesteia s-a extins, iar “analiza a devenit din ce in ce mai complexa”
Nicolae Danila si-a reiterat convingerea ca procesul de privatizare se va incheia “in timpul optim”, conform agendei de privatizare.
Expertii BERD si cei ai IFC au finalizat, la inceputul lunii iunie, analiza informatiilor din camera de date a BCR, in vederea inceperii negocierilor pentru cumpararea pachetului de 25% din capitalul bancii.
Privatizarea BCR se va realiza prin vanzarea a 25% plus doua actiuni din capitalul social catre investitorii institutionali BERD si IFC, din cota corespunzatoare a actiunilor statului gestionate de Autoritatea pentru Privatizare.
Actiunile vor fi vandute prin negociere directa, fara selectie de oferte.
Un pachet majoritar de cel putin 51% din capitalul social total al BCR urmeaza sa fie vandut, prin negociere, cu selectie de oferte, catre un investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala reputata.
Pretul minim de vanzare pentru o actiune din pachetul majoritar de actiuni nu va putea fi mai mic decat cel pentru o actiune platit pentru rascumpararea totala sau partiala a actiunilor vandute catre BERD si IFC.
Un alt pachet de pana la 8% din capitalul social total al BCR va fi vandut, prin negociere directa, fara selectie de oferte, Asociatiei Salariatilor Bancii Comerciale Romane, constituita din membrii Consiliului de Administratie, salariati si pensionari cu ultimul loc de munca la BCR, la un pret pe actiune care nu va putea fi mai mic decat valoarea nominala a unei actiuni, respectiv 10.000 lei/ actiune.
Astfel, procedeul de privatizare a BCR va consta in vanzarea actiunilor statului gestionate de APAPS, reprezentand 69,8% din capitalul social al bancii, catre persoane fizice sau juridice, cu plata integrala in numerar.
BCR este cea mai mare banca romaneasca, cu o cota de piata de peste 30%. in primul semestru banca a raportat un profit net de 75 milioane de dolari, in scadere fata de 97 milioane de dolari in perioada similara a anului precedent.
TITl: Investitiile in POS-uri mai justificate decat cele in bacomate?
Ionela Nusa
In perioada 1 iulie 2002 – 30 iunie 2003, reteaua de bancomate a crescut cu aproape 30%, ajungand la 2.259 aparate – potrivit datelor furnizate de emitentii de carduri si publicate pe site-ul din domeniul platilor fara numerar www.no-cash.ro. Dintre acestea, 65,5% apartin, potrivit sursei citate, BCR, Raiffeisen Bank si Banc Post.
In cele 12 luni, ritmul mediu al instalarilor a fost de 43 de ATM-uri pe luna. Cresterea cea mai spectaculoasa continua sa o inregistreze Raiffeisen Bank care in perioada 1 iulie 2001 – 30 iunie 2003 si-a marit reteaua de aproape patru ori, prin instalarea a 305 de ATM-uri.
“In ansamblul pietei, plafonarea este evidenta, cresterea anuala din aceasta perioada fiind de numai 30% fata de 80% in perioada precedenta”, comenteaza Sergiu Cone, analist pe piata cardurilor. “In ultima perioada s-a schimbat strategia de dezvoltare a retelei de acceptare a cardului, bancile mari concentrandu-se mai degraba pe cresterea punctelor de vanzare la comercianti. Numai in primele sase luni din acest an au fost cumparate peste 3.000 de POS-uri”, a adaugat sursa citata.
Numarul extrem de redus de POS-uri si bancomate continua sa fie principalul “ghimpe” al pietei cardurilor. Pe piata romaneasca sunt in acest moment active in jur de 4,5 milioane de carduri, marea majoritate a acestora fiind de debit.
TITL: HVB Bank Romania mizeaza pe cresterea accesului la internet
Adrian Dumitrache
Accesul in crestere la internet, lipsa timpului liber – mai ales in orele de program ale bancilor, si, de ce nu, comoditatea multora, sunt doar cateva dintre nisele care ar putea aduce bani frumosi bancilor.
Astfel, clientii HVB Bank Romania pot realiza plati in valuta pe teritoriul Romaniei sau in alta tara, prin intermediul sistemului Online B@nking.
“Aparita acestei facilitati pentru clientii HVB reprezinta o dezvoltare a conceptului “online banking”, respectiv servicii bancare 24 de ore din 24, si se incadreaza in strategia bancii de promovare a conceputului “one stop shop”. De asemenea, este evident faptul ca, pentru tot mai multi oameni, timpul devine o resursa din ce in ce mai scumpa”, a anuntat Manuela Plapcianu, directorul diviziei de retail a bancii.
Potrivit reprezentantului HVB Bank Romania, care a citat datele unor furnizori de servicii Internet si ale Institutului National de Statistica, numarul utilizatorilor de Internet a crescut, in primele sapte luni ale acestui an, cu 200% fata de perioada similara a anului trecut.
“Probabil ca, la sfarsitul acestui an, numarul persoanelor cu acces la Internet va ajunge la patru milioane. In plus, cresterea nevoii de confidentialitate si de securitate a tranzactiilor din partea clientilor bancari si deschiderea administratiilor publice catre sistemele electronice de plati constituie motive pentru ca HVB Bank sa promoveze conceptul amintit”, a spus oficialul bancii.
Sistemul Online B@nking al HVB Bank Romania este operational din anul 2000, iar pana in prezent institutia a investit circa 300.000 de euro pentru lansarea si dezvoltarea acestuia.
Varianta actuala a sistemului permite clientilor bancii sa obtina informatii cu privire la situatia conturilor, sa efectueze plati interne si externe, operatiuni de transferuri interne si plati programate, sa constituie depozite la termen si sa consulte dobanzile si ratele de schimb valutar.
Prin intermediul sistemului, clientii bancii pot gestiona non-stop contul personal sau al companiei, oriunde s-ar afla, la birou, la domiciliu sau in strainatate, fiind necesar doar un calculator cu acces la Internet.
“Un alt aspect important il constituie marimea comisioanelor. In varianta electronica, banca percepe comisioane doar pentru operatiunile de plati si, in acest caz, acestea sunt cu 50% mai mici decat in varianta reala”, a mai spus Plapcianu.
HVB Bank Romania a obtinut, in data de 26 mai, de la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), un aviz provizoriu pe o perioada de trei luni pentru sistemul Online B@nking.
Infiintata in 1998 sub denumirea Bank Austria Creditanstalt, banca a raportat, la sfarsitul anului 2002, active totale in valoare de 19.241 de miliarde de lei, cu 11.126 miliarde de lei mai mult fata de 2001, in timp ce profitul net s-a majorat de la 170 de miliarde de lei, in 2001, la 250 de miliarde de lei.
Banca are sapte sucursale, urmand ca pana la sfarsitul acestui an sa fie deschise alte trei.
TITL: Dobanda la titluri de stat nu a urcat destul pentru a recuceri piata
Razvan Voican / Ionela Nuta
Finantele au inceput sa lase dobanzile la titlurile de stat sa urce usor, intre doua licitatii cu oferte respinse in bloc. Deocamdata, cu cate mai putin de jumatate de punct.
Rasturnarea strategiei de extindere a maturitatilor in paralel cu scaderea dobanzilor a lasat insa deja urme adanci in piata, pe masura entuziasmului de la inceputul anului, cand apareau primele instrumente cu scadenta la trei ani. Dupa scaderea rapida a dobanzilor, piata interna a fost practic abandonata ca sursa de finantare, considerata acum prea scumpa. Tocmai in anul in care, potrivit oficialilor din Finante, piata interna urma sa devina sursa preponderenta si nu piata externa.
Ministerul Finantelor a ajuns sa respinga si ofertele de cumparare pentru obligatiunile pe un an, dupa ce saptamana trecuta acceptase o minima crestere de dobanda, pana la 15,45%. De data aceasta insa bancile au cerut mai mult, pe masura dobanzii de 19,25% oferite de BNR la depozite pe o luna.
La sase luni, dobanda a urcat marti pana la 15,80%, de la 15,54% in urma cu doua saptamani, cand a fost ultima licitatie cu oferte partial acceptate. Respingand ofertele cu dobanzi mai mari, Finantele n-au luat din piata decat ceva mai mult de o treime din suma programata. Asa ca a ramas BNR sa curete piata, la noua dobanda. Desi initial intentiona sa atraga 1.600 de miliarde de lei, pana la urma banca centrala a ajuns sa ia din piata 2.200 de miliarde.
Ministerul Finantelor nu se uita inca decat la economiile facute in prima jumatate a anului la cheltuielile cu dobanzile pentru finantarea deficitului bugetar si a datoriei publice. In acelasi timp, pentru multi investitori, titlurile cumparate in prima parte a anului, incepand cu obligatiunile de stat pe trei ani la 12,9% pe an, pot fi trecute la capitolul pierderi.
Efectele negative ale esecului strategiei Finantelor ar putea costa inca si mai mult anul viitor. Atat la nivelul pietei, cat si in ceea ce priveste costurile de finantare ale Trezoreriei.
Deja Finantele isi ingreuneaza serviciul datoriei prin emisiunile de titluri de stat la scadente scurte, de trei si sase luni, care aproape disparusera din portofoliu de la sfarsitul anului trecut.
“Este vorba de o incoerenta in politica Ministerului Finantelor. Ca sa se mai duca cineva la titluri de stat, ar trebui ca in urmatoarele trei-patru luni, dobanzile platite sa urce cu cel putin trei puncte pentru a deveni comparabile, pe cele mai apropiate scadente, cu dobanda oferita de BNR. Ori asta ar duce la adevarate turbulente in piata. In acelasi timp, la o majorare de numai 1-2 puncte, nu va reactiona aproape nimeni”, afirma un analist.
Enache Jiru, seful Trezoreriei statului, refuza sa explice cum se va adapta politica de finantare a deficitului bugetar si a datoriei publice la conditiile de piata din a doua jumatate a anului, marcate de majorarea dobanzii de interventie a BNR.
Jiru a sustinut constant ca nu este rolul Finantelor sa se ocupe de excesul de lichiditate din piata. De fapt, a profitat de lichiditatea mare pentru a presa dobanzile cat mai in jos. Acum insa chiar intretine excesul de bani. Desi anunta lunar programul de imprumut, acesta nu se mai realizeaza decat in proportie de cel mult o treime.
La inceputul anului, Jiru anticipa cu optimism o crestere a ponderii obligatiunilor pe trei ani in portofoliul Finantelor pana la 13% la sfarsitul lui 2003. De asemenea, in decembrie urmau sa fie lansate primele obligatiuni pe cinci ani.
Efecte ale politicii de trezorerie
– Mareste lichiditatea de pe piata monetara, amplificand costurile operatiunilor de sterilizare ale bancii centrale
– Lasa piata fara repere pentru stabilirea preturilor la creditele pe termen mediu si lung
– Lipseste bancile de o alternativa de plasament profitabila, care le-ar incuraja sa fie mai selective in acordarea de credite private
– Nu mai exista o curba a randamentelor decat pentru scadentele scurte, care disparusera din portofoliul Finantelor la sfarsitul anului trecut
– Lasa sa creasca si mai mult ecartul dintre dobanda platita de BNR si cea oferita de titlurile de stat
– Reduce costurile finantarii deficitului bugetar pe anul in curs
– Creeaza premisele unor costuri mai mari de finantare a deficitului bugetar pe 2004, asteptat sa fie oricum mai mare decat in 2003
–