Creditul în valută a crescut cu aproape 250 mil. euro luna trecută în condițiile în care dobânzile mai mici și relativa stabilitate a cursului încurajează populația și companiile să se împrumute în euro și să evite moneda locală.
Soldul creditelor în valută s-a majorat în august cu 0,8% la valori exprimate în euro, ajungând la 30,4 mld. euro. Analiștii spun însă că și băncile încurajează creditarea în euro având în vedere că este destul de greu să atragă la rândul lor resurse în lei pe termene lungi.
“Creditul în valută rămâne în preferințele clienților datorită dobânzilor mai scăzute și stabilizării cursului. Această preferință a fost stimulată și de bănci, care dispun de lichidități însemnate în valută pentru că atragerea de lei pe termene mai lungi nu este posibilă deocamdată datorită stucturii actuale a pieței monetare, concentrată pe plasarea de lichidități pe termene reduse”, comentează Melania Hăncilă, economistul-șef al Volksbank.

Valoarea creditelor în valută contractate de populație și companii a urcat doar cu ceva mai mult de 2,3 mld. euro în ultimul an, în condițiile în care soldul s-a majorat în fiecare lună cu o singură excepție în luna iulie, o contribuție semnificativă la această creștere venind din partea finanțărilor acordate prin programul “Prima casă”.
Creșterea este însă prea mare pentru posibilitățile actuale ale populației și companiilor, spun unii analiști, fiind explicată parțial de readucerea în portofoliul băncilor locale a unor credite externalizate către companiile-mamă în anii trecuți. “Creșterea este prea mare comparativ cu ceea ce ar putea suporta economia în acest moment, fiind vorba, mai ales în cazul populației, de repatrieri de credite”, apreciază Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.
Chideșciuc afirmă, de asemenea, că în ceea ce privește creditele nou-acordate stabilitatea cursului și diferențialul între dobânda la lei și cea la euro joacă un rol important în preferința clienților pentru valută. Diferența de dobândă între creditele în euro și cele în lei era de peste cinci puncte procentuale la sfârșitul lunii iulie, de la 6,5% la 12% pe an.
În paralel, creditul guvernamental a scăzut cu aproape un procent în august, până la 54,5 mld. lei, în condițiile în care statul a împrumutat luna trecută prin vânzarea de titluri de stat circa 3 miliarde de lei, adică două treimi din valoarea programată inițial.

Finanțele au vândut în august doar certificate cu scadența mai mică de un an, în condițiile în care au refuzat ofertele pentru titluri cu maturitate mai lungă din cauza randamentelor mai mari solicitate de bănci. Față de august 2009, creditul guvernamental a înregistrat însă o creștere cu aproape 22%.
Economiile ținute în bănci de populație și companii au avansat luna trecută cu circa un punct procentual având în vedere că doar companiile mai economisesc, populația confruntată cu scăderea veniturilor și prețuri mai mari fiind nevoită să recurgă la fondurile acumulate până acum. Depozitele în lei ale populației au scăzut în august, pentru a patra lună consecutiv, până la 61,7 mld. lei.
În condițiile în care economia nu dă semne de revenire, estimările indică o evoluție din ce în ce mai slabă a economisirii populației. “Ne așteptăm la o ușoară corecție a valorii depozitelor în lei ale populației în lunile următoare având în vedere că salariile au scăzut și prețurile au avansat după majorarea TVA. În plus, introducerea impozitului pe dobânzi nu încurajează deloc economisirea”, spune Chideșciuc.

În schimb, companiile ar putea să depună în continuare bani în bănci, după ce în august economiile în valută ale acestora au crescut cu 1%, până la 5,6 mld. euro. Depozitele în lei ale firmelor au crescut totodată cu 3,1%, la 44 mld. lei.
“Până la sfârșitul anului, mă aștept la continuarea trendului de scădere a depozitelor constituite de populație, din cauza deteriorării nivelului de trai, însă pe segmentul companiilor am putea vedea o ușoară creștere a economisirii, pe fondul amânării investițiilor în capacitățile de producție și accentuarea preferinței pentru lichiditate a agenților economici”, crede Melania Hăncilă.

Subiecte #creditul in valuta#cursul de schimb#dobanzi