Depozitele populației în lei abia mai reușesc să crească chiar și în termeni anuali, dobânzile tot mai mici plătite de bănci, dar și percepția unui risc mai ridicat privind posibile creșteri ale cursului alimentând interesul pentru economisirea în valută.
La sfârșitul lui mai, depozitele populației în lei înregistrau o creștere cu numai 2,2%, în termeni reali (excluzând impactul inflației) față de nivelul din mai anul trecut. Ritmul anual a încetinit astfel de la 3,5% în aprilie, sau 11%-12%, cât era în toamna trecută, potrivit datelor BNR. În schimb, depozitele în valută mențin un ritm consistent de creștere, cu 17-18% (pentru sold calculat în euro).
“Economisirea în lei a crescut anul trecut datorită dobânzilor mari bonificate de bănci, în comparație cu dobânzile la valută. Diferența aceasta nu mai există însă în prezent și în plus economia merge mai prost, iar presiunile pe curs au revenit astfel că este normal ca depozitele în valută să crească mai repede”, spune Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank.
Deși depozitele în lei cresc mai încet, ele păstrează însă ponderea majoritară în cadrul economiilor populației, cu 62%. La sfârșitul lunii mai, populația avea depozite în monedă locală de 62 de miliarde de lei (15 mld. euro) și depozite în valută de echivalentul a 38,4 mld. lei (9,1 mld. euro).
În primăvara trecută băncile se luptau să atragă bani de la clienți pentru a-și echilibra bilanțurile, astfel că ajungeau să plătească dobânzi de 15% pe an sau chiar mai mari la lei, respectiv 6%-8% pe an la euro. Odată cu calmarea tensiunilor de pe piețele financiare, dobânzile au început să scadă, mișcarea fiind mai vizibilă la lei, unde și nivelurile au fost foarte înalte.
Tendința a devenit mult mai evidentă la începutul acestui an, când dobânzile au coborât rapid de pe palierul de două cifre până la 6% pe an sau chiar mai jos, apropiindu-se astfel semnificativ de nivelul inflației, care trece ușor de 4%.
La euro, dobânzile au coborât treptat până pe palierul de 3% pe an. Odată cu reapariția tensiunilor pe piețele internaționale, unele bănci locale – în special cele cu acționariat elen – au intensificat din nou competiția pentru banii clienților, venind cu dobânzi promoționale de 8% pe an la lei și 4% pe an la euro.
“Este plauzibil ca în perioada următoare economisirea populației să aibă o dinamică mai mare la valută deoarece presiunile pe curs au revenit, situația politică rămâne instabilă și presiunile inflaționiste cresc”, mai spune Chideșciuc.
Populația creditează băncile
Populația a rămas la sfârșitul lunii mai în poziția de creditor net al băncilor, însă depozitele (cu o valoare de 101 mld. lei) depășeau doar marginal totalul împrumuturilor contractate, cu un sold de 100 de miliarde de lei. Datele BNR arată însă un dezechilibru pe monede, în condițiile în care 62% din credite au fost contractate în valută, iar restul în lei. Aceasta înseamnă că băncile atrag mai mulți lei de la populație decât returnează în credite, în schimb cererea mare de împrumuturi în euro nu poate fi acoperită din economiile interne, fiind necesare și împrumuturi din străinătate.
În mod normal, populația trebuie să aibă o poziție de creditor net față de sistemul bancar, astfel încât să contrabalanseze poziția sectorului corporatist, care are tradițional un deficit de finanțare și apelează mai mult la împrumuturi.
Și în cazul creditării datele BNR arată un apetit mai mare pentru împrumuturile în euro, explicat de bancheri prin menținerea unui ecart consistent de dobânzi, chiar dacă această variantă presupune asumarea unui risc valutar.
Pe de altă parte, perspectivele de economisire, dar și pentru cererea de credite, sunt umbrite de măsurile de austeritate implementate de Guvern, care vor afecta cei aproape 1,4 milioane de salariați bugetari și cei peste 5 milioane de pensionari.