Indicatorii de pe piețele monetare interbancare – atât pe plan local, Robor, cât și în zona euro, Euribor – sunt din nou în creștere după ce coborâseră considerabil în primăvară, ceea ce înseamnă că și clienții care au credite al căror cost este legat de aceștia vor avea de suportat rate mai mari.
“În momentul de față este un sentiment negativ la nivel global care aduce neîncredere în piețele financiare și se manifestă prin curs, dobânzi și primele de risc de țară. Să sperăm că nu vom mai ajunge la nivelurile de prime de risc de țară din perioada Lehman Brothers, pentru că inevitabil se va simți și în costul suportat de clienți pentru finanțare”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Dobânzile la care băncile își împrumută lei între ele pe piața monetară interbancară de la București au urcat din nou la niveluri de 6%-7% pe an, după ce coborâseră susținut în prima parte a anului, atingând minime de 3%-4% pe an, în aprilie. Aceasta după ce BNR a redus lichiditățile disponibile pe piața interbancară, odată cu reapariția în mai a presiunilor de depreciere a leului.
În paralel, prima de risc de țară percepută pentru România (așa-numitele cotații CDS, credit default swap) a urcat la 350/390 de puncte de bază, față de niveluri de circa 200-250 de puncte în primăvară. Aceasta înseamnă că un investitor trebuie să plăteacă o primă de 35.000 de euro pentru a asigura obligațiuni românești de un milion de euro împotriva riscului de neplată.
O tendință similară se vede chiar și în cazul dobânzilor la care băncile europene își împrumută euro între ele, după ce bancherii au reînceput să se suspecteze reciproc în privința calității bilanțurilor, pe fondul discuțiilor privind capacitatea unor state din Uniunea Europeană de a-și respecta angajamentele de plată. Băncile sunt printre cei mai mari deținători de titluri de stat, iar intrarea în incapacitate de plată a unui emitent le-ar afecta dramatic valoarea plasamentelor făcute.
Rata lunară la un credit de 20.000 de lei sare cu 5%
Indicatorul Robor pentru maturitatea de trei luni – care reflectă dobânzile percepute de bănci pentru leii împrumutați pe trei luni și este folosit ca index principal în stabilirea costurilor pentru clientelă – a urcat în prezent la 6,8% pe an, după ce în aprilie atinsese un minim al anului de 4,7% pe an. În ianuarie, indicatorul era la 10,4% pe an. În acest timp, dobânda-cheie a BNR – la care băncile pot obține împrumuturi de refinanțare- a coborât de la 8% pe an la 6,25% pe an. Pentru clienții care au costul creditelor calculat în funcție de indicii de piață – cum este Robor trei luni- aceasta înseamnă o creștere cu circa două puncte a dobânzii.
Spre exemplu, la un credit de 20.000 de lei, rambursabil în cinci ani, cu dobânda calculată în funcție de Robor plus o marjă de cinci puncte procentuale, costul urcă de la 9,7% pe an la 11,8% pe an. Astfel, rata lunară urcă de la 422 de lei la 443 de lei, adică cu 5%.
BNR stabilizează cursul, dar lasă dobânzile să fluctueze
Băncile mari au ajuns să afișeze dobânzi de 6,3% pentru atragerea de depozite pe termene mai lungi de o lună, adică peste rata-cheie a BNR de 6,25% pe an, în timp ce la sumele împrumutate dobânzile sar de 7% pe an. Cu toate acestea, dealerii spun că plasamentele se fac doar pe perioade foarte scurte, majoritatea tranzacțiilor fiind cu maturitatea de o zi. Pentru perioadele mai lungi de o lună lichiditatea pieței este aproape de zero. În primăvară BNR lăsase lei în exces pe piață, forțând coborârea dobânzilor la 2%-4% pe an, pentru a face plasamentele în lei mai puțin atractive, în condițiile în care atunci cursul se aprecia. Din mai BNR a trebuit însă să contracareze presiunile de creștere a cursului, iar pentru asta a creat o secetă de lei pe piață.
“Până pe 15 iunie, când va fi votată moțiunea de cenzură, dobânzile vor rămâne volatile și orice mișcare a cursului va fi reflectată în evoluția ratelor pe piața monetară”, spun și analiștii Piraeus Bank.
Ionuț Dumitru afirmă că este important ca România să pună în practică măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare pe care și le-a asumat în fața Fondului Monetar Internațional. “Mingea este în terenul nostru. Este important să ducem la bun sfârșit angajamentele asumate, altfel piețele ne vor penaliza. Turbulențele la nivel local nu ar face decât să scoată în evidență România ca un caz negativ”, spune Dumitru.
Mai multe bănci, de la jucători mari precum Banca Transilvania, la RBS și Carpatica, o bancă de talie mică, au anunțat de la începutul lunii majorări ale dobânzilor plătite la depozitele clienților, atât la lei, cât și la euro.