Moneda americana s-a situat in ultima perioada pe un trend pozitv fata de euro. Tendinta de aprecierea a dolarului poate fi remarcata inca de la sfarsitul lunii mai, data la care a moneda euro a inregistrat cea mai mica valoare de la introducerea sa in 1999.
Euro a inregistrat in ultima saptamana cea mai mare scadere din ultimii doi ani in raport cu dolarul, depreciindu-se cu 3,3%, pana la 1,0889 dolari.
Cresterea dolarului a fost stimulata in principal de relansarea economiei americane, in timp ce ritmul de crestere economica a eurolandului s-a situat la valori modeste. Cresterea semnificativa a ratelor dobanzii, corelata cu revenirea in forta a burselor de valori au facut investitiile deosebit de atractive pe continentul nord-american.
Pe de alta parte, investitorii americani din Europa, ale caror rezultate din cel
de-al doilea trimestru al anului au fost cu 6% mai mici ca urmare a fluctuatiilor valutare, nu trebuie totusi sa ofteze. Avand in vedere insa avansul curent 4%, la care se mai adauga rentabilitatea de 8,7% oferita de indexul Morgan Stanley Capital International, investitorul american ramane va cu un castig de 12,5%.
Analistii estimeaza insa ca aprecierea dolarului nu va fi de lunga durata. Prognozele pentru urmatoarele 12 luni vizeaza o flucuatie a raportului dintre cele doua monede intre 1,15$ si 1,40$/euro.”Nu ne-am modificat strategiile privind moneda europeana”, a declarat Kenneth Landon, analist pe probleme valutare la Deutche Bank.
Principalul argument prin care economistii justifica teoria consolidarii monedei europene se refera la inrautatirea situatiei contului curent al SUA, a carui deficit a atins in primul semestru al acestui an la 510 mld. $.Atat timp cat fluxurile de investitii in SUA nu vor fi destul de robuste pentru a sustine acest deficit, deficitul contului curent va creste antrenand caderea monedei americane.
Spre deosebire de euroland, in Japonia a fost necesara interventia autoritatilor monetare pentru a nu permite devalorizarea monedei americane fata de yen. Banca Japoniei a vandut mii de miliarde de yeni in schimbul dolarilor pentru a mentine monedei japoneza la un nivel cat mai redus posibil fata de dolar.