Tribunalul Poporului a fost infiintat in baza
unei legi din aprilie 1945, fiind desfiintat la 22 iunie 1946, dupa
judecarea maresalului Antonescu si a altor functionari de stat din
perioada 1941-1944. Atributiile Tribunalului desfiintat au fost
preluate de Tribunalul Capitalei, Sectia I Penala. In august 1947,
printr-o noua lege, sarcina judecarii criminalilor de razboi a
revenit Curtilor de Apel din Bucuresti si Cluj. Legea a suferit
modificari in 1948, iar in septembrie 1955, prin decret,
condamnatii pentru crime de razboi au fost gratiati, insa numai cei
care aveau pedepse de pâna la 10 ani.
La 22 iunie 1945, Tribunalul Poporului si-a
deschis o sectie la Cluj, condusa de Avram Bunaciu, pentru
judecarea hortystilor acuzati de crime in perioada septembrie
1940-octombrie 1944, când Transilvania a fost sub ocupatie
maghiara. Cercetarea abuzurilor incepuse inca de la 6 martie 1945,
odata cu revenirea administratiei românesti in Transilvania.
Masacrele si deportarile românilor din
Transilvania au inceput dupa Dictatul de la Viena, desfasurându-se
cu intensitate pâna la finele anului 1940. In primavara anului
1944, guvernul de la Budapesta a inceput sa-i deporteze pe evreii
din Transilvania in lagarele de exterminare din Polonia. Marturiile
de la români au fost usor de strâns, cei expulzati dând declaratii
la posturile de jandarmi. Astfel, ungurii au adoptat o strategie
unitara in ceea ce i-a privit pe functionarii români, lasându-i sa
lucreze 2-3 luni fara sa ii plateasca. A urmat confiscarea
bunurilor si “invitatia” de a parasi Transilvania. Autoritatile
române au mai desfasurat anchete in localitatile unde au fost
semnalate atrocitati. Declaratiile de la evrei au fost mai dificil
de inregistrat, din cauza ca nu se cunosteau supravietuitorii
lagarelor de exterminare, iar multi dintre cei care au comis
abuzuri nu mai locuiau in Transilvania.
La Cluj s-au judecat doua procese. Primul a
analizat abuzurile contra românilor si evreilor, iar al doilea a
judecat deportarea la Auschwitz a populatiei evreiesti din N-V
Transilvaniei. Au fost acuzate 185 de persoane, insa doar 51 au
fost prezente in sala Tribunalului. Desi au fost pronuntate
condamnari la moarte, acestea au fost comutate in munca silnica pe
viata. Au beneficiat de aceasta clementa 32 de acuzati. A scapat
Albert Wass, care a dispus omorârea a 11 tarani din Sucutard si
Muresenii de Câmpie si a 126 de evrei din Sarmas (jud. Cluj), fugit
in Germania si emigrat, in 1952, in SUA.
CATALIN PETRUT FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor in istorie al Universitatii din Bucuresti (2006). A colaborat sau colaboreaza la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor in perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-sef in perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava si Valahica, Ziarul de Duminica, insumand peste 250 de articole, publicate in periodice si volume colective, si peste 20 de comunicari la sesiuni de comunicari stiintifice.