Într-o vreme în care criza financiară și cea a datoriilor suverane pun sub semnul întrebării însăși ființa Uniunii Europene, aceeași Uniune sărbătorește 20 de ani de la “debutul” pieței unice care avea să transforme radical Europa.
Fără frontiere, fără bariere vamale, fără piedici în fața circulației capitalurilor și cu libertatea cetățenilor (acum peste 500 de milioane) de a lucra oriunde în spațiul UE, Europa a devenit aproape un imperiu – i se mai spune, de altminteri, “primul imperiu constituit pe baze voluntare” din istoria lumii.
Este Europa de astăzi doar o “piață unică” – cum și-ar dori britanicii, de pildă – sau se va merge și mai departe, spre o deplină uniune politică? Aceasta este o întrebare de actualitate, dar ce a fost în urmă cu 20 de ani?
Ce au însemnat acești 20 de ani de piață unică pentru întreaga Europă?
“Acum 20 de ani piața unică a reprezentat dorința de a fi împreună în pace, în democrație și de a respecta un întreg anasmblu de valori care ne unesc și ne reunesc. Este o piață care a adus mult progres, companii care au din ce în ce mai multe norme comune, pot exporta mai mult”, susține Michel Barnier, comisar european pentru piața internă și servicii. Barnier se află în aceste zile în România, iar ieri, la un seminar dedicat celebrării celor 20 de ani de piață unică a susținut: “Singurul motiv pentru care suntem respectați în lume este pentru că avem aceeași piață unică de cetățeni, de consumatori, de 21 de milioane de întreprinderi. Iar aceasta este principala noastră forță. Ideea de a fi împreună ar putea să ne facă mai puternici, să contăm mai mult.” UE este cea mai mare economie a lumii – cu un PIB anual de 17.000 mld. dolari, față de PIB-ul de 15.000 mld. dolari al SUA. Piața liberă a întărit competiția între companiile europene – 21 de milioane de companii în prezent, față de 12 milioane în 1999.
“Cei 20 de ani de piață unică au transformat modul în care europenii trăiesc, lucrează, călătoresc, fac afaceri sau studiază”, susține Barnier.
“Este un moment extrem de important pentru că ne confruntăm cu o serie de crize care se acumulează ca niciodată în istoria recentă”, spune Barnier și adaugă: “UE nu a făcut niciodată față unor asemenea dificultăți. Sigur, criza financiară a venit din SUA, dar, într-un anume fel, Europa a integrat-o. Criza datoriilor suverane este una europeană: unele state membre au cheltuit banii pe care nu-i aveau, profitând de dobânzile scăzute, după introducerea monedei euro, în urmă cu 20 de ani.”
Avem așadar aceste două repere: piața unică devenită funcțională acum 20 de ani și moneda unică introdusă acum 10 ani.
Ce înseamnă însă pentru România aderarea la piața unică? Sunt patru repere esențiale – este vorba despre cele patru libertăți fundamentale din cadrul Uniunii Europene: libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalului.
România a devenit membră a Uniunii Europene în ianuarie 2007, iar în prezent, sunt 2,2 milioane de români care trăiesc în celelalte state membre ale UE – iată avantajul liberei circulații a persoanelor. În ceea ce privește libera circulație a mărfurilor trebuie menționat că 70% dintre schimburile comerciale ale României se realizează cu țările membre ale pieței unice – iată avantajul, dar și reversul, pentru că, dacă UE are probleme, exporturile României pot suferi grav. Libera circulație a mărfurilor a însemnat eliminarea taxelor vamale la importurile bunurilor din statele membre ale UE, ceea a sporit competitivitatea pe piață – iată avantajul. Dar România nu a mai putut pune bariere vamale în calea mărfurilor vest-europene mult mai competitive.
Un avantaj extrem de important al apartenenței României la UE este solidaritatea privind reducerea decalajelor dintre țările membre UE. Aceasta prespune alocarea de fonduri din partea UE prin programe operaționale sectoriale și regionale. României i-au fost alocate pentru perioada 2007-2013, aproximativ 20 de miliarde de euro, însă până în prezent aceasta a absorbit sub 10% din aceste fonduri.
Dar România nu a știu să fructifice acest avantaj. Ieri ministrul de resort Leonard Orban a vorbit despre necesitatea ca bugetul de stat să finanțeze proiectele începute cu banii UE, până când procesul de rambursare a sumelor de către Bruxelles, acum întrerupt, să fie reluat. Iată cum, în loc să cheltuiască banii UE, România folosește proprii bani, în condițiile în care s-a angajat să mențină deficitul bugetar stâns – sub 3% din PIB în 2012.
“Menținerea restricțiilor de muncă pentru români, o piedică pentru Piața Unică”
Președintele Traian Băsescu a afirmat ieri la întrevederea cu Michel Barnier, comisarul european pentru Piața Internă și Servicii, că decizia unor state din UE de a menține restricțiile la angajare pentru români reprezintă o piedică în valorificarea deplină a potențialului pieței unice. De asemenea, Băsescu a reiterat sprijinul României față de obiectivul de consolidare și desăvârșire a Pieței Unice, unul dintre cele mai importante avantaje competitive ale Uniunii în plan global. Cele 9 țări din UE care mențin parțial sau integral restricțiile de muncă pentru lucrătorii români și bulgari până la finalul 2013, când expiră perioada de tranziție de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare, sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franța, Luxemburg, Malta, Olanda și Austria. Marius Frățilă