Lucian Raicu
111 Scrisori din Paris
Institutul Cultural Român
Lucian Raicu (1934-2006) este unul dintre cei mai importanți critici literari români postbelici. Din 1986 s-a stabilit împreună cu soția sa, scriitoarea Sonia Larian (1931-2016), la Paris, unde a colaborat cu cronici la Radio France Internationale. „Principala calitate a lui Lucian Raicu, pe care o posedă într-un grad excepțional și care ar putea fi definită prin cuvintele inteligență, capacitate analitică, perspicacitate, determină nu numai întreaga structură a criticii sale, ci și obiectul și finalitatea ei. Instrumentul își creează, în acest caz, domeniul asupra căruia se exercită un spațiu de pătrundere nelimitat. Din care suprafețele sunt, bineînțeles, excluse. Pentru criticul preocupat întotdeauna doar de partea ascunsă, mai greu accesibilă a operei, o cantonare, fie și de moment, în locul comun sau într-un plan al evidenței devine insuportabilă.” – Valeriu Cristea
Stelian Țurlea
Magicianul în Pădurea Uitării
Editura Integral
Al treilea volum din seria de autor Stelian Țurlea (au mai apărut anul trecut „Pasărea nopții” și „Daniel și Dracula”). Ilustrații de Cristina Țurlea. Daniel și grupul săi de prieteni/colegi pleacă într-o nouă aventură în căutarea unui remediu împotriva virusului uitării care-l atinsese pe unul dintre ei, micuțul Rareș. Trec prin ținuturi fabuloase din jurul Branului, unde întâlnesc personaje faimoase care acționează pe dos decât știu ei din basmele celebre – Albă ca Zăpada, Omul de Tinichea, Leul cel Laș, Pinocchio, Alice, Duhul din sticlă și altele – dar și personaje din mai recentele jocuri pe calculator, întâlnesc Magicianul gata să le dea o mână de ajutor și descoperă în Castel monstrul Dracula pe care-l înving și, odată cu el, înving și virusul. Dragostea învinge uitarea.
Vasile Dâncu
75 de poeme
Editura Școala Ardeleană
Poet autodidact, Vasile Dâncu s-a născut în comuna Runcu Salvei din județul Bistrița-Năsăud la 11 mai 1939. A publicat mai multe volume de versuri.
„Asemeni dealurilor împădurite ale Anei Blandiana, sfere pe jumătate ascunse în pământ, poezia locuirii de la Runcu Salvei «ascunde» deasupra ei o cupolă aproape trufașă în conștiința de sine, cupola tuturor depărtărilor cărora le e temelie. Aceste adevăruri alunecă discret-șugubăț printre versuri. Țăranul cu acces la verbul «domnilor» are, până la un punct, ceva din Ion Creangă. Stăpânește și el arta disimulării. Rezolvă însă pe dos chestiunea dublei apartenențe. Nu duce satul cu el în lume, ci aduce lumea în satul lui.” – Irina Petraș
Vladimir Streinu
Ion Creangă
Editura Bibliotheca
Monografia datorată lui Vladimir Streinu a apărut în anii comunismului, a fost un simplu accident al existenței autorului, care nu va trăi să-și vadă tipărită cartea. Date generale referitoare la viața sa și activitatea criticului ne sunt, pe larg, oferite în cartea ce urmează sub condeiul scrupulos mânuit de Ileana Iordache-Streinu. Este, deci, de ținut seama că, venind din cel de-al șaptelea deceniu al secolului trecut, studiul lui Vladimir Streinu poate fi considerat și ca punând concluzii sumei discuțiilor ce s-au purtat în temă, pe crestele a două veacuri, întru cea mai bună înțelegere a unei opere care numai aparent s-ar înfățișa ca deschisă către o directă lectură, din partea celui mai îndrăgit dintre povestași. Ceea ce nu înseamnă că foarte cuprinzătoarea cercetare întreprinsă de Vladimir Streinu s-a concentrat în zona unor dispute și polemici din prea bogata bibliografie privindu-l pe Ion Creangă. Din câte am înțeles, parcurgând convențional numita microbiografie dedicată humuleșteanului, intenția analistului a fost una pur hermeneutică, singurul element depășitor fiind farmecul intrinsec al înseși scriiturii biografului.
Oana Safta
Detenția politică și literatura
Muzeul Literaturii Române
Cartea Oanei Safta intră în seria unor studii consacrate analizei contextului istoric și a operelor rezultate în urma experienței carcerale trăite de scriitorii români și a experienței exilului. Această lucrare se alătură unor lucrări consacrate care tratează (în variatele lui forme) același subiect: Literatura autobiografică. Pușcăria la români, Poarta Neagră (Mircea Anghelescu), Gulagul în conștiința românească (Ruxandra Cesereanu) sau Memorialistica sau trecutul ca reumanizare (Dan C. Mihăilescu). Studiul de față se constituie sub forma unei „mini-monografii” a literaturii și paraliteraturii scrise de scriitorii care au trăit experiența închisorii în perioada comunismului, urmărind atât analiza scrierilor pe care le pune sub eticheta „literaturii de frontieră”, cât și analiza contextului istoric în care au avut loc evenimentele care au generat operele. Printre scriitorii avuți în vedere în studiul de față se numără I.D. Sîrbu, Petre Pandrea, Alice Voinescu ș.a.
Cătălin Mihuleac
Ultima țigară a lui Fondane
Editura Polirom
Cartea conține treisprezece microromane halucinante cu miez evreiesc. „Savuroase, surprinzătoare în balansul lor continuu de la tristețe la veselie, de la moarte la viață, de la resemnare la speranță, ele îmbină într-un dozaj misterios ficțiunea cu realitatea istorică. Aceste scrieri sunt indisolubil legate de America de peste pogrom, romanul bestseller bazat pe documente de epocă tulburătoare din România interbelică. Noul volum surprinde o multitudine de planuri și situații, învăluite metaforic în norii ultimei țigări fumate de Fondane, înainte de execuția sa de la Auschwitz. În ipostazele de victimă, călău ori simplu figurant apar, alături de oameni obișnuiți, Benjamin Fondane, Marilyn Monroe, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Adolf Eichmann, Emil Cioran, primarul Cernăuțiului, Traian Popovici sau cuplul Billy Wilder & I.A.L. Diamond.”