Cand Dubaiul si-a deschis portile catre globalizare, mediul politic international a reactionat violent. Insa aceasta nu e singura data cand micul emirat si-a aratat dorinta de afirmare pe scena economica mondiala, dar de data aceasta orasul-port a facut primii pasi intr-o industrie mult mai importanta, cea a serviciilor financiare, scrie Wall Street Journal Europe.
Acum cinci ani, seicul Mohammed Bid Rashid al-Maktoum, fost print incoronat, in prezent emir, a analizat ce poate face pe o suprafata de numai 44 hectare si a dezvoltat un plan fata de care multi cercetatori, chiar din randul adeptilor sai, s-au aratat sceptici. El dorea crearea unui centru financiar care sa concureze la nivel mondial chiar in inima Dubaiului.
Inaugurarea acestuia avea loc la numai cateva luni de la atentatul din 11 septembrie 2001, iar centrul financiar al Dubaiului era suspectat ca ar fi unul din canalele prin care s-au scurs fonduri ce au facut posibila punerea in scena a atentatelor din America.
Cu tot scepticismul cu care era privit acest proiect la nivel mondial, Mohammed a dezvaluit un plan ce avea ca obiectiv transformarea Dubaiului intr-un centru financiar international care sa poata concura cu centre renumite ca Tokyo, Londra sau New York.
A invitat toti marii investitori din industria financiara sa-si deschida banci in Dubai, intr-o regiune dominata cel mai adesea de regulile economiei subterane ale bazarului, nu de cele deschise, recunoscute ca standarde internationale.
“Am crezut ca acesti oameni nu sunt in toate mintile”, povesteste Habib Al-Mulla, un avocat din Dubai care luase parte la eveniment. Astazi Al-Mulla face parte din staff-ul uneia dintre institutiile financiare cu sediul in cartierul financiar al Dubaiului.
Recent, banca americana Morgan Stanley a decis sa isi mute operatiunile din Orientul Mijlociu, aflate in plina dezvoltare, catre Dubai, in timp ce banci, precum HSBC si Standard Chartered isi extind operatiunile in aceasta regiune.
Desi Dubaiul mai are un drum lung de parcurs pana la realizarea obiectivelor, emiratul a inceput sa infloreasca din punct de vedere financiar, alimentat de petro-dolari si de dorinta multor investitori din Orientul Mijlociu de a-si tine economiile aproape de casa. Emiratul s-a confruntat insa cu serioase probleme in ceea ce priveste credibilitatea si de a arata lumii intregi ca intentiile Dubaiului de a castiga notorietate pe pietele globale sunt dintre cele mai serioase.
Dar reusita in aceasta privinta este legata intr-o mica masura de actiunile emiratului. Daca Dubaiul reuseste sa transforme petro-dolarii din Orientul Mijlociu in investitii pe termen lung viabile, atunci putem spune cu siguranta ca si-a atins scopul de a integra in economia mondiala o regiune lasata mult timp in umbra din cauza convingerilor religioase.
De secole, Dubaiul a reprezentat un centru comercial, un punct de rascruce dintre Africa de Sud, Orientul Mijlociu si Africa. Depozitele sale de aur si diamante, casele de comert si de transfer al banilor au adapostit mult timp afacerile subterane conduse de clanurile extremiste. Operatiunile pe piata subterana, de trafic de arme, finantarea terorismului si spalarea de bani s-au facut la adapostul acestui mediul nereglementat din punct de vedere economic, lucru care a afectat imaginea emiratului.
Sistemul legislativ al Dubaiului este si in prezent reprezentat de un set de legi si tribunale impuse de clanurile aflate la putere. Pentru investitorii straini, niciuna dintre acestea nu inspira incredere sau chiar sunt de neinteles.
Cu toate acestea, privind cu 15 ani in urma, emiratul incepea construirea a ceva ce putine tari din zona au realizat: o economie libera care nu depinde neaparat de petrol. Desi Dubaiul nu detine resurse importante de petrol si gaze naturale, asa cum se intampla in majoritatea regiunilor Emiratelor Arabe, Sheik si cercul de consilieri occidentali au transformat portul Dubai intr-una dintre cele mai importante regiuni economice ale lumii. Apoi au facut din Dubai un centru tu-ristic, cu o stralucire occidentala specifica, insa intr-o atmosfera orientala, si mai nou un centru financiar.
Au pus la conducerea acestui centru financiar oameni de origine britanica, americana si alti straini care s-au concretizat in pioni principali ai acestuia.
Dubaiul a dezvoltat zone specializate pentru atragerea tehnologiilor straine, a mass-media si companiilor de servicii medicale, cu scutiri de la plata impozitelor si alte avantaje. Toate acestea au fost realizate si promovate sub un brand propriu.
In ultimul proces de dezvoltare a centrului au fost ademenite principalele companii financiare din lume. Daca acestea doreau re-glementari si standarde internationale, emiratul a promis ca le va implementa, cel putin in cartierul de 44 de hectare.
Dupa mai multe conflicte cu autoritatile centrale ale Emiratelor Arabe, Dubaiul a obtinut abrobarea de scutire a centrului financiar de aproape toate legile comerciale federale.
Banca centrala a Emiratelor Arabe, sub presiuni internationale de supraveghere mai atenta a centrului, a stabilit niste limite, iar in acelasi timp si-a pastrat jurisdictia cu privire la investigatiile finantarilor actelor de terorism si cele privitoare la spalarea de bani.
Insa a lasat Dubaiul sa realizeze un sistem separat total de restul regiunii, sistem financiar occidental bazat pe interesul investitorilor care fac afaceri in dolari si care sunt vorbitori de engleza. Sistemul include organisme independente de reglementare si judecare a cazurilor.
Cand Dubaiul si-a promovat imaginea de centru transparent si intreptat catre standardele globale de investire, raspunsul a fost: “In Orientul Mijlociu? Da, sigur”, precizeaza Omar Bin Sulaiman. “S-a confirmat ceea ce multa lume astepta”, continua el.
Centrul gazduieste in prezent mai multe firme mici, dar importante pentru dezvoltarea regiunii.
Una dintre acestea, Banca de investitii Rasmala International, si-a mutat sediul central din Bermuda in Dubai, vazand oportunitatiile noului centru financiar.
Fondatorul acesteia, Ali al-Shihabi a Saudi, este de parere ca managementul occidental si forta de munca internationala a Dubaiului ajuta compania sa construiasca intr-un timp scurt “ceea ce ar lua 50 de ani in orice alt loc de pe glob”.
Insa Dubaiul nu este pregatit sa duca un razboi cu restul pietei financiare din regiune. Izolarea a devenit un dezavantaj dupa atentatul din 11 septembrie 2001, dar centrul financiar este vazut de marii bancheri ca o oportunitate “de a ajuta marile companii regionale sa parcurga acei pasi spre standardele globale ale guvernarii si transparentei”. Pe de alta parte, ramane de vazut pentru cati dintre magnatii petrolului din regiune transparenta este importana.
Piata locala functioneaza inca pe baza unor reguli care sunt mai neclare decat cele internationale.
“Banii fierbinti” in cautare de profituri rapide inunda aceasta piata financiara a Dubaiului, in care comertul se desfasoara in moneda locala, conturile nu necesita finantare la standarde internationale, iar standardele sunt mult mai putin riguroase. Totusi, chiar si aceasta piata locala, impreuna cu altele din Kuwait, Bahrain si chair Arabia Saudita, se extinde dupa exemplul centrului financiar international al Dubaiului.
Essa Abdulfattah Kazim, presedintele bursei din Dubai si membru al conducerii centrului, recunoaste ca tot acest demers reprezinta o provocare. “Este ca si cum ai construi o noua cultura”, precizeaza el.