Noile prevederi ale Codului muncii, care majorează perioada de preaviz, introduc agentul de muncă temporară și înăspresc sancțiunile pentru munca la negru, angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale, au intrat în vigoare duminică.

Legea promulgată de președintele Traian Băsescu la sfârșitul lunii martie a adus peste 100 de modificări de articole la un Cod al muncii care avea în total 298 de articole (cum era în varianta din 2003). În 2003, Codul muncii era înlocuit pentru prima oară după 30 de ani, iar modificările de atunci au generat dispute pentru că se considera că legislația este favorabilă angajaților. Legea 40/2011, care aduce principalele modificări la Legea 53 din 2003, mai “temperează” din drepturile angajaților și permite angajatorilor să facă disponibilizări mai ușor, dar și angajări mai facile.

Inspectoratul Teritorial de Muncă București atrage atenția angajatorilor că începând de luni 2 mai trebuie să aibă în vedere noile prevederi ale Co­du­lui muncii prin care s-au stabilit noi sancțiuni contravenționale în cazul nerespectării unor obligații legale cum ar fi primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract indivi­dual de muncă, care, potrivit art. 16 alin. 1, se va pedepsi cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.

Potrivit noului Cod al muncii, și prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va pedepsi cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.

De asemenea, angajatorii riscă să fie sancționați în cazul în care nu respectă obligația de a ține evidența muncii sau dacă angajează fără certificat medical, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 lei, aceeași pedeapsă fiind prevăzută și în cazul nerespectării prevederilor privind înregistrarea demisiei salariatului.

Noua legislație a muncii a introdus și răspunderea penală a angajatorului. Astfel, se sancționează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract indivi­dual de muncă și cu închisoare de la șase luni la un an sau cu amendă penală refuzul repetat de a permite accesul în spațiul unității al inspectorilor de muncă sau de a pune la dispoziția acestora documentele solicitate.

Durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

ITM București atrage atenția că o prevedere cu totul nouă apare în art. 119, alin. 3, în sensul că, în perioadele de reducere a activității, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în urmă­toarele 12 luni.

În cazul în care programarea concediului de odihnă se face fracționat, angajatorul are obligația să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost elaborat de Consiliul Investitorilor Străini (CIS), o asociație care reunește peste 100 dintre cele mai puternice companii private, cu afaceri de 36 de miliarde de euro în 2009, adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piața locală, care se ridică la 220 miliarde de euro, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare. CIS a elaborat în lunile august și septembrie măsuri pentru modificarea Codu­lui muncii, pe care le-a pus pe masa Guvernului.

Care sunt modificările

  • Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcțiile de execuție (față de 30 de zile) și la 120 de zile (de la 90) pentru funcțiile de conducere.

  • Contractele pe perioadă determinată pot fi prelungite până la o durată de 3 ani (față de o perioadă de doi ani, cum era până la adoptarea noului Cod al muncii).

  • Se abrogă articolul care prevede că absolvenții instituțiilor de învățământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.

  • Contractele temporare de muncă pot dura trei ani și nu doi.

  • Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentru perioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru același post.

  • Se stabilesc obiective individuale de performanță și criterii de evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul de muncă; în cazul concedierilor colective se va ține cont de criteriile de performanță și nu de cele sociale.