Ministrul agriculturii Mihail Dumitru a anunțat, în cadrul unei întâlniri cu omologul său ungar, că analizează posibilitatea simplificării accesului în retail al produselor de la micii producători, metodă aplicată recent de Ungaria pentru relansarea consumului.
“Ungaria a simplicat procedurile pentru modul de autorizare sanitar-veterinară a produselor locale. Și noi vom încerca să facem același lucru împreună cu ANSVSA deoarece procedura de acreditare a micilor producători este identică cu cea pentru marii producători, ceea ce face mult mai dificil accesul în retail al acestora”, a declarat Mihail Dumitru.
Diferența între agricultura ungară și cea românească este că la nord de România fermierii sunt furnizori importanți pentru alimentația publică având posibilitatea de procesare și comercializare indiferent de mărimea exploatației.
La nivel local, agricultorii se lovesc de lipsa unor centre de colectare a produselor sau a unor fabrici de procesare, iar mai apoi de prețurile scăzute oferite de intermediari sau refuzul retailerilor de a le plasa produsele pe rafturile magazinelor.
La rândul său, Sandor Fazekas, ministrul dezvoltării rurale din Ungaria, a anunțat că și țara sa se confruntă cu o criză accentuată din cauza scăderii consumului și a efectelor negative produse de calamități.
“În prezent se cumpără mai puține alimente și din nefericire există anumite căi prin care se evită comercializarea legală a produselor. În ultimii doi ani au intrat în Ungaria cantități importante de produse având o calitate îndoielnică cu care producătorii pot concura cu dificultate”, a anunțat Fazekas, care a recunoscut că și sumele alocate fermierilor ca ajutoare de stat s-au diminuat cu circa 90 mil. euro (25 mld. forinți).
Piața neagră din sectorul agricol și alimentar din Ungaria este “cu mult sub 50% din total, dar peste pragul acceptabil”, potrivit ministrului ungar, în condițiile în care în România estimările din piață arată că circa 70% din produse, mai ales pe partea cerealelor, se tranzacționează fără documente.