La mijlocul anilor ’90, in revista Zig-zag aparea primul serial umoristic din presa romaneasca postdecembrista. Dupa un deceniu si jumatate, am constatat ca a ramas atat de afurisit de actual, incat am decis sa-l republicam. Motto: “Pss, pss, chiki-chiki, ki, pu, aaaa!” (Fragment din reclama prin care CSI l-a cucerit pe presedintele Snegur) Rezumatul cuceririlor precedente: Un fenomen ciudat cuprinsese Litoralul: din cauza cetii nu se mai vedeau decât 10% dintre turisti si 49% dintre nave. In Strandul Toboc nu se puneau atâta probleme. Aici nu era nici ceata, nici Festivalul (de ploaie) de la Mamaia, nici puzderia de colocvii si concursuri de la Costinesti (la care bietii redactori TV erau obligati sa se duca, saptamâna de saptamâna, de puteai sa-i vezi cum se innegresc de suparare) si, mai nou, nu mai erau nici costume de baie. Imaginea nudistilor prinse familia lui Zizi nepregatita moral-volitiv. – Sa fie din cauza accizelor?, presupuse capul de familie, straduindu-se sa nu-si smuceasca prea des capul in diferite directii. – Mai degraba a acceselor, raspunse Luminita intepata. Cu riscul sa nu intru in Europa, eu nu ramân in pielea goala, hotari ea. Câine lua o decizie similara. Cât despre Zizi, si-asa aspectul lui in chiloti de baie ar fi putut innebuni o mânastire de maici. De râs. Se lungira deci la soare in mod decent. In jur, dialogurile erau vii: – Cinspe mii? Da’ ce, oi fi Pamela Anderson!? – Baiatu’, tu n-ai auzit ca s-a liberalizat adaosu’? Daca nu-ti convine, intoarce-te la nevasta, c-o fi bugetara… Eroii nostri nu suportara mult: nici caldura, nici imaginile din jur. Câine, mai ales, incepuse sa se comporte cam ciudat, asa ca – imediat dupa ce prânzira un Snickers care trebuia sa le tina de foame pâna a doua zi – plecara. In drum spre casa descoperira, in Piata Victoriei, alta imagine halucinanta. Nu, nu faceau nudism guvernantii, ar fi fost o chestie, dar toata lumea incremenise in diferite pozitii ca intr-un stop-cadru: coborând din masina, alergând spre bufet, plângându-se de prea multe grade (Celsius), care dupa cum se nimerise. Un batrânel care trecea prin zona le explica tinerilor uimiti: – Când au plecat aia cu Fondu’, le-au facut semnul ala cu bratul indoit si pumnul strâns, zicând tare “Stand by!”, iar astia au inteles ca tre’ sa ramâna nemiscati pâna se-ntorc cu banii… (Va urma intoarcerea cu banii; dar alta data)

tczarojanu@yahoo.com