Traditionala impartire administrativ-teritoriala a Romaniei – 41 de judete si municipiul Bucuresti – ar putea fi schimbata dupa alegeri, in perspectiva anului 2007, cand autoritatile si-au propus ca Romania sa devina membru al Uniunii Europene.
Desi nu o considera o problema “de actualitate”, premierul Adrian Nastase a pus in discutie o prima varianta care implica reducerea la jumatate a numarului de judete. Mai exact, seful Executivului a propus duminica o reimpartire administrativ-teritoriala, in 20 de judete, care, ulterior, sa fie transformate in regiuni de dezvoltare. Premierul a luat drept model administrarea administrativ-teritoriala a statelor comunitatii europene: “Daca va veti uita la regiunile europene, media este de un milion, un milion si ceva de locuitori. In momentul in care am trece la aceasta structura cu 20 de judete, atunci, practic, judetele ar fi, de fapt, regiuni in sens european”.
Insa o reorganizare administrativa a Romaniei va fi posibila, dupa cum a afirmat primul ministru, doar dupa o reforma reala a administratiei, reforma ceruta insistent de comunitatea europeana, inclusiv in raportul de tara al Comisiei Europene.
Pana la reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei – estimata sa aiba loc dupa alegerile de anul viitor – vor fi pastrate cele opt regiuni de dezvoltare economica infiintate in 1998. Organizarea acestor regiuni de dezvoltare a fost pusa in practica de fosta guvernare dupa consultari cu departamente ale Comisiei Europene intrucat rolul lor este de a asigura compatibilitatea cu reglementarile privind gestionarea asistentei financiare a Uniunii Europene si, mai ales a fondurilor structurale, la care Romania va avea acces dupa aderare.
Or, si in cazul unei modificari administrative de substanta cum ar fi reducerea la jumatate a numarului de judete si transformarea lor, ulterior, in regiuni ar trebui sa se tina cont de compatibilizarea acestora cu cerintele comunitatii europene. Guvernul nu are in acest moment un proiect privind reorganizarea administrativa a Romaniei, o initiativa in acest sens urmand sa se discute dupa alegeri.
Ideea modificarii administrativ-teritoriale – o adevarata Cutie a Pandorei pentru liderii politici – a fost deschisa in primavara de UDMR care a cerut autonomie economica pentru Tinutul Secuiesc. Problema a fost pusa de UDMR sub aspect etnic si limitata doar la zona Tinutului Secuiesc.
Consecinte si castiguri
Deputatul PSD Maria Lazar, membru al Comisiei de Administratie Publica a afirmat ca reorganizarea administrativa intr-o structura cu 20 de judete in paralel cu mentinerea regiunilor de dezvoltare – organizate pe principii economice functionale – ar fi un castig. “Se va crea o mai buna conlucrare intre euro-regiuni si viitoarele judete. Ma refer din punctul de vedere al dezvoltarii, al investitiilor si al derularii proiectelor. O faramitare mai mare, asa cum este acum, este, daca nu un obstacol, o modalitate mai greoaie de lucru”, a spus deputatul PSD. Sub aspect administrativ, Maria Lazar considera ca reforma administrativ-organizatorica ar fi de natura sa produca o descentralizare si o intarire a autonomiei locale, ar elimina birocratia si ar stabili un raport optim intre structurile locale si cele la nivel national.
“Mai mult, noua organizare ar permite un parteneriat intre administratie si cetateni. S-ar crea verigi directe de control a cetatenilor asupra administratiei locale si ar reda acea transparenta necesara intre cetateni si administratie”, a explicat deputatul Maria Lazar.