In Oklahoma City, Robert Funk aude ca afacerile nu pot supravietui in conditiile unui pret ridicat al energiei. Pe de alta parte, in portul din Seattle, Mic Dinsmore urmareste “un boom absolut” al materialelor de constructii, scrie Bloomberg.

Funk, Dinsmore si Cloutier sunt directori regionali ai Fed – banca centrala – care fac eforturi pentru a evalua modul in care economia va fi afectata de uraganul Katrina. Ei se numara printre cei 276 de membri ai bancilor regionale ale Fed care sunt ochii si urechile bancii centrale.

Importanta rapoartelor lor a crescut la intalnirea Fed in care s-a discutat despre rata dobanzilor din cauza ca cei care stabilesc politica au putine date despre impactul pe care l-a avut cel mai mare dezastru natural din istoria SUA asupra economiei americane.

Bancherii trebuie sa evalueze riscurile pe care le-ar putea avea accelerarea inflatiei asupra incetinirii cresterii economice si trebuie sa decida daca este cazul sa creasca rata de referinta a dobanzii pentru a unsprezecea oara consecutiv.

Importanta rapoartelor regionale este de “doua ori mai mare” dupa uragan, crede Harvey Rosenblum, director de cercetare la Dallas Fed. “Am realizat tot felul de previziuni despre evolutia pe care o va avea economia dupa uragan”, a declarat Rosenblum, care ia parte in mod regulat la intalnirile Federal Open Market Committee. “Uraganul ne afecteaza estimarile”, a continuat acesta.

Planuri de cheltuieli

Conform unui sondaj realizat de Bloomberg, 86 dintre cei 107 economisti intervievati au declarat ca estimeaza ca Fed va creste rata de referinta, iar 21% cred ca se va mentine la acelasi nivel. Nu a mai existat o asemenea diferenta de opinii din iunie 2003.

Uraganul de pe 29 august a lasat 80% din suprafata New Orleansului sub apa, a ucis peste 800 de oameni si a pus bugetul federal la cheltuieli de 200 de miliarde de dolari (165 de miliarde de euro). Congresul a aprobat deja 62,3 miliarde de dolari (51,3 miliarde de euro) pentru refacerea regiunii, iar presedintele George W. Bush a promis “unul dintre cele mai mari proiecte de reconstructie din lume”.

Katrina a ridicat pretul benzinei la un nivel record de 3,057 dolari pe galon pe 2 septembrie, a afectat increderea consumatorilor americani, a investitorilor si a executivilor si a determinat economistii sa reduca previziunile trimestriale de crestere economica. Petrolul a ajuns la un record de 70,85 dolari pe baril pe 30 august.

Bancherii centrali se intreaba cat de mult vor afecta preturile energiei inflatia si increderea consumatorilor, crede Eric Hiller, director de strategie la Bank of America Corp. “Exista foarte putine date dupa furtuna”, a continuat acesta.

“Foarte utile”

“Rapoartele sunt in timp real, informatiile adunate de pe teren ajung mai repede la noi decat datele care trebuie prelucrate”, a declarat Mark W. Olson, guvernator Fed. “Acestea ne sunt foarte utile”, a continuat acesta.

Pentru Funk, presedinte al consiliului Kansas City Fed, posibilitatea accelerarii ratei inflatiei continua sa fie o problema.

“Pretul gazului si problema energetica afecteaza agricultura puternic”, a declarat Funk, fondatorul si presedintele Express Personnel Services. Funk a declarat ca a avut o intrevedere cu 10 oameni de afaceri din Oklahoma la o saptamana dupa furtuna. “Acestia nu cred ca vor putea creste preturile”, cel putin nu pentru moment, a declarat Funk.

Efectul Katrinei asupra economiei americane va fi de scurta durata, iar cei care si-au pierdut slujbele vor fi capabili sa isi gaseasca altele, in opinia lui Funk.

Semnale catre Washington

Uraganul a determinat banca Goldman Sachs sa isi reduca previziunile de crestere a economiei americane in trimestrele trei si patru, dar a crescut estimarile pentru 2006. Goldman Sachs a declarat ca estimeaza ca Fed va creste rata de referinta la 3,75%.

Directorii regionali ai Fed au trimis semnale la Washington despre nivelul la care doresc sa ajunga dobanda

Povestirile directorilor celor 12 centre regionale ale Fed sunt incluse intr-un rezumat al conditiilor regionale, numit Cartea Bej, publicata de opt ori pe an. Ei pot asigura semnale ale schimbarilor din economie, precum abundenta sau lipsa anumitor bunuri, a declarat Rosenblum.

Cloutier, presedinte si director executiv MidSouth Bancorp si director la banca Fed din Atlanta, crede ca regiunea Golfului Mexic se va reface complet dupa uragan in doi sau trei ani, mai repede decat s-ar astepta unii. “Nu ii cred pe cei care spun ca Louisiana nu se va reface niciodata. Am mai fost doborati si ne-am revenit”, a continuat acesta.

Sume mari de bani vin in New Orleans de la asiguratori, de la Crucea Rosie si de la Agentia de Management al dezastrelor, spune David E. Johnson, presedinte si director executiv al First Bancshares, un holding bancar din Hattiesburg, Mississippi, una dintre zonele cele mai afectate.

First Bancshares si-a pierdut sediul central din cauza inundatiilor si a deschis o locatie temporara intr-o zona comerciala. Banca a primit cereri pentru credite de 5 milioane de dolari pentru constructii si a inregistrat o crestere de 15% a depozitelor in numai o saptamana, spune Johnson.

“Cred ca majoritatea pietelor vor creste”, a declarat Johnson, care se afla in consiliul reprezentantei Fed din New Orleans.

Bancherii centrali au venit la intrunirea Fed cu date care arata ca uraganul a crescut preturile la bunurile de consum in august si a dus la un numar record de cereri de angajari din ultimii noua ani. Increderea consumatorilor, investitorilor si executivilor din SUA a scazut dupa furtuna.

“Informatiile de pe teren capata o importanta majora intr-o astfel de situatie”, la fel cum s-a intamplat dupa 11 septembrie 2001, crede Al Broaddus, fost presedinte al Richmond Fed. Comitetul va trebui sa “priveasca dincolo de efectul imediat al crizei, din moment ce impactul cel mai important al politicii monetare este pe termen lung”, a conchis acesta.

Decizia Fed afecteaza cotatia dolarului

Dolarul s-a depreciat fata de euro si yen din cauza intalnirii Fed in care unii analisti de pe Wall Street apreciaza ca nu va duce la o crestere a ratei dobanzii de referinta. Moneda americana s-a depreciat, cotatia dolar-euro fiind de 1,216. Declinul dolarului se poate accelera in cazul in care scade sub

1,22 dolari/euro.