Creșterea PIB de 1,6% în trim. I a fost determinată de creșterea exporturilor cu 40%, iar exporturile au fost împinse de Duster, care au crescut cu 500% pe primul trimestru.
Creșterea Produsului Intern Brut al României în primul trimestru (T1) al acestui an anunțată vineri de Statistică și așteptată cu sufletul la gură de întreaga economie a atârnat de un singur fir de ață – creșterea puternică a vânzărilor Dacia Duster, arată o analiză a Ziarului Financiar. Astfel, Dusterul a fost cel care i-a adus până la urmă președintelui Traian Băsescu mult-anunțata ieșire din recesiune.
Institutul Național de Statistică a anunțat vineri o creștere cu 0,6% a PIB-ului pe T1 față de trimestrul anterior și de 1,6% față de T1 din 2010, creștere care s-a bazat în primul rând pe exporturi.
Datele arată că Duster a împins exporturile României, care pur și simplu au explodat în trimestrul I 2011 față de aceeași perioadă din 2010, marcând o creștere de 40%, până la 11 mld. euro. Evoluția exporturilor a fost crucială pentru PIB-ul pe T1, în condițiile în care comerțul intern a scăzut cu peste 5% an la an din cauza diminuării puterii de cumpărare a populației și a scumpirii mărfurilor, iar investițiile nu și-au revenit. Exporturile Dacia au crescut cu 53% în trim. I 2011 față de trim. I 2010, până la aproape 1 miliard de euro. Din această valoare, 600 mil. euro o reprezintă Dusterul, față de 100 mil. euro în trim. I din 2010.
Vânzările Duster au ajuns să reprezinte 50% din vânzările Dacia Pitești, spre deosebire de acum un an, când reprezentau doar 25%, iar cel mai important este că un Duster este de două ori mai scump decât un Logan, deci valoarea adăugată este mai mare. Ca urmare, Dusterul este cheia creșterii pe T1.
În
total, exporturile Dacia în primul trimestru s-au ridicat la circa
1 mld. euro, adică la aproximativ 10% din totalul exporturilor
României. În condițiile în care exporturile vor reprezenta în
acest an aproximativ 35-40% din Produsul Intern Brut, circa
1-1,5% din PIB va fi reprezentat exclusiv de Duster. Situația
reflectă de altfel starea generală a economiei României, care este
în acest moment într-o stare de “insularizare”. Astfel, evoluția
acesteia este determinată direct de mari companii precum Dacia,
Petrom, Sidex, Alro sau Nokia, dar aceste companii nu
“capilarizează” suficient în economie pentru a o trage după sine,
ci au impact limitat.
Strânsa legătură dintre evoluția Automobile Dacia și economia locală a dus acum la o creștere a acesteia, dar în toamna lui 2008 și începutul lui 2009 a contribuit la scăderea puternică a economiei, când constructorul de la Mioveni a oprit producția pe fondul scăderii puternice a pieței auto atât din România, cât și din Europa de Vest.
ZF a subliniat într-un articol la începutul lunii mai (Duster a ajuns la 50% din producția Dacia) faptul că noul model al Dacia, mai performant, a ajuns să reprezinte în primul trimestru al acestui an jumătate din producția uzinei Dacia și aproximativ 60% din exporturile companiei în același interval.
Mai mult, spre deosebire de celelalte modele din gama Logan fabricate de Dacia la Mioveni, Duster are un preț dublu, în medie de 15.000 de euro, contribuind într-o proporție semnificativă la valoarea exporturilor și a producției uzinei.
Spre exemplu, dacă un muncitor de la Dacia asamblează acum 20 de portiere la Duster pe oră, are un aport dublu la PIB față de trimestrul 1 din 2010, când asambla 20 de portiere de Sandero. Sandero costă circa 8.000 de euro.
Un muncitor la Dacia câștigă în medie 2.000 de lei (500 de euro) pe lună. Pe porțile fabricii Dacia iese o mașină la trei minute, iar programul este non-stop.
La nivelul anului trecut, pe fondul intrării în producție a SUV-ului și al lansării comerciale a acestuia în luna martie, cifra de afaceri a Automobile Dacia a înregistrat cel mai puternic avans din ultimii patru ani, de aproape 30 de procente, la peste 2,7 mld. euro. Atingerea acestui nivel vine pe fondul majorării producției la un nivel record de peste 341.000 de unități, apropiat de capacitatea maximă de 350.000 de mașini a uzinei, din care aproape 90% au fost exportate către principala piață a Dacia – Europa de Vest, în frunte cu Franța și Germania, motorul principal fiind SUV-ul Duster, a cărui producție a depășit pragul de 80.000 de unități în șapte luni.
Mai mult, la nivelul anului trecut, exporturile companiei au ajuns la un nivel record de 90% din totalul producției, însă nu a mai fost atins și un nou record în ceea ce privește profitabilitatea companiei, dar s-a realizat o creștere a acesteia de 30% față de anul anterior, la 71 mil. euro.
Potrivit datelor INS, mașinile și echipamentele au avut o pondere de aproape 43% în totalul exporturilor din trimestrul întâi de 11 mld. euro, adică echivalentul a 4,7 mld. euro. Pe locul al doilea au fost produsele manufacturate, cu aproape 33%. Produsele chimice și combustibilii minerali au avut fiecare ponderi de circa 6%.
Nicolaie Alexandru-Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank, apreciază că sectorul auto care a livrat mai mult la export, a avut cea mai importantă contribuție la redresarea economiei.
“Plusul pentru economie a venit din industrie, adică în cea mai mare parte din exporturi. Pe primul loc au fost exporturile auto, și nu e vorba doar de mașini, ci și de subansambluri. Apoi este vorba de echipament electric, care a avut o performanță foarte bună, iar pe locul trei a fost exportul de produse din petrol”, spune Chideșciuc.
Astfel, în mod paradoxal, prețul mai mare al combustibililor a ajutat la revenirea economiei, pentru că a diminuat consumul intern, punând astfel producătorii în situația de a exporta mai mult, inclusiv ca volum. În plus, și încasările pentru produsele exportate au fost mai mari, în directă legătură cu prețurile. Statistica urmează să prezinte structura detaliată a Produsului Intern Brut pe 8 iunie, iar abia atunci se va vedea ce sectoare au contribuit la redresarea economiei și care au rămas în scădere.
Chideșciuc spune că probabil și consumul intern a marcat o ușoară creștere în primul trimestrul întâi, cu toate că retailul sau comerțul cu amănuntul arată o scădere de peste 5% an la an. “Am avut rate de dobândă foarte mici la lei și un curs mai jos, care au ajutat probabil partea de consum în primul trimestru. Nu neapărat prin creditele noi, pentru că vânzările au fost slabe, dar clienții au avut mai puțin de plătit la împrumuturile în derulare”, spune Chideșciuc.
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, spune că aprecierea de circa 4% a leului față de euro din primul trimestru nu ar fi trebuit să aibă un impact semnificativ asupra exportatorilor.
“Aprecierea de la începutul anului nu este foarte rea pentru exportatori, aceștia având suficiente rezerve din câștigurile din productivitate”, comentează Dumitru. El subliniază că aprecierea leului cel puțin în termeni reali (luând în considerare și inflația) este o tendință care se va manifesta pe termen lung, fiind parte din procesul de convergență.