Ceea ce nu au reusit multi romani dornici de bani si celebritate au izbutit acum patrupedele dresate de medicul veterinar Dinu Oprescu, unul din foarte putinii dresori romani de animale capabile sa joace in filme. Motanul Siro, cainii ciobanesti Achat si Brio si patru porumbei vor pleca in primavara acestui an peste Ocean, impreuna cu stapanul lor, ca sa joace in filme artistice si spoturi publicitare.
Siro a fost invatat sa mearga la plimbare pe bulevard, in lesa. La comanda dresorului, ia pozitia sezand sau culcat, saluta cu labuta, sare ca un resort pe spatele stapanului, lasa pasarile sa i se aseze pe cap, sta nemiscat pe spatele cainilor  sau se lasa purtat in lesa de ei. Apoi sade linistit in colivia cu porumbei. Si, ca sa demonstreze ca a avut parte de o educatie aleasa, miauna la comanda stapanului. La randul lor, ciobanestii germani se pricep sa planga la comanda – ca niste adevarati actori.
Motanul Siro este vedeta birmaneza a doctorului veterinar Dinu Oprescu. A fost dresat alaturi de ciobanestii germani Achat si Brio, de iepurele neozeelandez alb Rila si de porumbeii Tippler. S-au obisnuit impreuna si fac parte din aceeasi echipa. De filmare. Animalele lui Dinu au jucat in mai multe filmulete regizate cu tot dichisul. Au aparut la Pro TV chiar de 1 Decembrie anul trecut, iar mai apoi la emisiunea “Ia-ma acasa” a postului de televiziune “Acasa”, emisiune dedicata dresurii animalelor de film.
In acelasi an, chiar de Pasti, Rila, Siro si Achat au aparut intr-o reclama in care motanul incepea sa se joace cu iepurasul, dupa care amandoi se urcau pe spinarea cainelui.

Motanii nu se vopsesc in albastru
De curand, Dinu Oprescu a primit o propunere din partea unei firme de publicitate din Bucuresti care dorea ca Siro sa joace intr-un spot TV. “Ar fi trebuit sa vopsesc motanul in albastru, dar nu as fi putut sa-i fac una ca asta niciodata. Ar fi putut sa moara. Stiti cum sunt motanii. Se ling toata ziua pe blana si s-ar fi putut intoxica cu colorantii din vopsea. Asa ca am refuzat”, povesteste Oprescu.
Pana acum, toate animalele dresate de Oprescu au jucat in spoturi publicitare. In ceea ce il priveste pe ciobanescul Achat, dupa un periplu pe la toate posturile de televiziune locale, acesta a fost invitat si la cateva programe de divertisment. A avut ocazia sa petreaca revelionul 2001 in compania lui Traian Basescu, Mihaela Radulescu, Florin Piersic si Dan Negru. De curand, a jucat rolul de portar la o emisiune de divertisment TV, unde a aparat suturile trase de participantii la concursul inclus in program.

Catalogul cu animale
Animalele lui Oprescu au ajuns deja pe un site de prezentare american: www.animalstars.com. Luna aceasta, ele vor aparea si intr-un catalog de prezentare a animalelor de film. Dinu Oprescu a filmat pana acum patru casete video cu vedetele sale, pe care le-a trimis celor mai prestigioase scoli din lume de dresaj de animale pentru film.
De curand, dresorul a fost contactat de producatorii filmului “Comisarul Rex” – personal de dresoarea cainelui Rex, Teresa Ann Miller, care a apreciat calitatile patrupedelor timisorene. Dinu Oprescu va pleca in primavara in Statele Unite, unde va colabora cu o scoala de dresura din Florida. El va pregati vedete patrupede care vor juca in filme americane.

Onorarii de vedeta
Pentru aparitiile in filme artistice, producatorii americani ofera bani seriosi: un caine este recompensat cu cate 300 de dolari pentru fiecare zi de filmare, in timp ce plata pentru o artista felina este de 150 de dolari pe zi.
In acelasi timp, se asigura transportul, cazarea si masa dresorului pe tot timpul filmarilor facute pe platou, impreuna cu un onorariu de circa 300 de dolari pentru dresor, reprezentand plata pentru cel putin opt ore de munca pe zi.
In prezent, ziua de filmare in Romania pentru un dresor de animale se plateste cu 100-150 de dolari, iar producatorii care apeleaza la dresorii de animale de film sunt foarte putini. “In Romania aproape ca nu exista cerere in acest domeniu. Foarte rar cainii mei prind cate un rol in filme documentare sau in reclame. Comoditatea regizorilor de a merge pe cai batatorite, lipsa fondurilor din cinematografia romaneasca afecteaza negativ acest domeniu, care nu s-a dezvoltat la noi; pentru multi, existenta lui e aproape necunoscuta”.
Cel mai interesant rol obtinut in Romania de cainele Achat pana acum a fost cel al lupului din filmul documentar “Omul lup – Pricoliciul”, regizat de Florin Iepan si realizat de Studiourile Media Pro.

Documentarea, mai mult din strainatate
Dinu Oprescu cheltuie lunar 100 de dolari pentru hrana animalelor si inca pe atat pentru accesorii. Celelalte cheltuieli, care constau in perii pentru blana, uleiuri speciale, vitamine sau vaccinuri, sunt contabilizate trimestrial si se ridica la aproximativ 200 de dolari.
In plus, cheltuie anual peste 200 de dolari pe carti si reviste de specialitate, pe care si le procura mai mult din strainatate. Cele mai multe informatii le obtine insa de pe Internet. Vitale pentru meseria de dresor de animale de film sunt informatiile referitoare la testele pe care trebuie sa le treaca animalul inainte de a fi cumparat si dresat. Daca el trece testul, merita investitia, daca nu, nu. Dar totul tine in ultima instanta de flerul dresorului: el trebuie sa simta daca animalul e compatibil cu efectele pe care acesta si le doreste de la el.
Pentru a-si sustine financiar aceasta meserie costisitoare, Dinu Oprescu are o crescatorie de caini ciobanesti germani si ofera dresaj pentru diversi posesori de caini. Un pui de ciobanesc german costa 120 de dolari, iar o dresura efectuata la domiciliul clientului, pe durata a circa doua luni de zile, se ridica la 150 de dolari.

Cu felinele e mai dificil
La dresura pentru film si videoclipuri publicitare se urmareste in primul rand o buna socializare a animalului. Acesta trebuie sa fie bland, jucaus, echilibrat si sa nu reactioneze violent in apropierea oamenilor. Pisica are de obicei reactii neasteptate, cum ar fi aceea de a evita omul si de a se ascunde. Dupa descoperirea calitatilor de “vedeta” ale animalului, dresorul alege metoda cea mai potrivita de “educare”, din care nu lipsesc, bineinteles, recompensele.
“Siro e un motan foarte echilibrat, linistit, socializat complet. Doar 2% dintre pisici sunt asa. Pot spune insa cu mana pe inima ca trebuie sa stai foarte bine cu sistemul nervos ca sa te poti inhama la ceea ce inseamna dresajul de pisici”, spune Dinu  Oprescu.
Putini se incumeta sa fie dresori. Pe langa pasiune, aceasta meserie cere multa stapanire de sine si o putere deosebita: aceea de a domina animalele. Cand aceste animale sunt sortite sa devina vedete ale marelui ecran, lucrurile se complica si mai mult.

Iepurele ofera morcovi pisicii
Echipa de animale vedete pentru filmul artistic, pentru filmul documentar si pentru reclame nu este foarte numeroasa: doi ciobanesti germani, o pisica birmaneza, patru porumbei si un iepure neozeelandez alb. “Sunt animale care, instinctiv, se urasc intre ele”, spune Oprescu.
Pentru inceput a trebuit sa le supravegheze, in tot timpul petrecut de acestea impreuna si, mai mult, sa impiedice din start ca ele sa-si manifeste animozitatea unele fata de celelalte. “Le-am invatat sa-si domine frica si sa devina in timp sociabile si comunicative intre ele”. Astfel s-a ajuns la performante pe care si le imagineaza doar regizorii de filme: pisica sta relaxata pe spinarea cainilor, porumbelul nu are nici o obiectie daca se afla in botul cainelui, iepurele “ii ofera” tacticos un morcov pisicii. Totul ca intr-o mare familie, in care animozitatile nu-si au locul.

Un caine de 3.500 de marci
Pasiunea lui Oprescu pentru dresajul animalelor dateaza din 1987, cand a constatat ca poate comunica intr-un mod aparte cu necuvantatoarele. Primele succese le-a avut cu un caine ciobanesc german, rasa sa preferata. “Sunt animalele cele mai destepte, dupa delfini”, marturiseste dresorul.
Pe Achat, ciobanescul german care are acum aproape opt ani, l-a cumparat in urma cu sase ani, cu suma de 3.500 de marci germane. Dinu Oprescu a simtit de la inceput ca patrupedul s-a nascut vedeta, iar cainele i-a confirmat pe deplin increderea: “Am schimbat multi caini pana sa raman la el. Nu toti cainii sunt in stare sa-si invinga instinctele naturale si accepte ca personalitatea sa le fie complet remodelata”.
Dar pana la performanta de a ajunge vedeta de film au trecut multi ani de munca asidua. Au fost antrenamentele care durau peste cinci ore pe zi, au fost sume mari de bani investite in hrana speciala, in tratamente medicale atunci cand a fost necesar, in vitamine si in nenumaratele accesorii indispensabile pentru dresura.
Faptul ca a ales un caine care avea deja doi ani poate fi considerat un accident in lumea dresajului de animale. Dar este vorba doar despre o exceptie la o regula de la care de obicei nici un dresor nu se abate: “Achat este un caine special, cu o inteligenta mult peste medie. Nu-mi pot permite sa cheltuiesc mii de dolari pe un caine care nu este dotat din punct de vedere genetic”.