Grupul de utilități german E.ON, prezent pe piața locală cu activități de distribuție și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale în valoare de peste un miliard de euro, spune că în contextul crizei concurența pentru banii companiilor în ceea ce privește proiectele de investiții este foarte mare, iar România, din cauza condițiilor de piață, nu este în capul listei. “Situația este foarte diferită față de cea de acum doi ani de zile când toată lumea avea mari disponibilități financiare. Acum toate proiectele concurează, iar România nu este în capul listei. Necesarul de investiții pentru segmentul energetic este de cel puțin 10 miliarde de euro, dar cum poți să-i atragi pe investitori fără un cadru de reglementare bun?”, a declarat Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.
Mesajul lui Hajdinjak vine în contextul în care recent CEZ, unul dintre grupurile energetice cu o prezență majoră pe plan local, a renunțat rând pe rând la două investiții semnificative în România și anume la participația pe care o avea în proiectul reactoarelor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, precum și la planurile de construcție a unei centrale pe gaze de 400 de milioane de euro la Galați. Totodată, proiecte majore care urmau să fie derulate în parteneriat public privat pentru construcția unor termocentrale întârzie să se concretizeze de mai bine doi ani de zile de la semnarea unor memorandumuri de înțelegere.
“Este un risc uriaș pe care înființarea celor două companii energetice îl prezintă pentru piață pentru că nu se știe cum vor fi făcute prețurile de vânzare a energiei. Acest lucru blochează investițiile. Acum acest proiect este «on hold» pentru că se încearcă să se facă anumite schimbări”, a mai spus reprezentantul E.ON România. Statul încearcă să reorganizeze întregul sistem de producere a energiei electrice prin gruparea unităților existente în două companii gigant. Deși aceste companii ar fi trebuit să fie funcționale de la începutul anului, proiectul a fost amânat pentru jumătatea lui 2010 pentru ca ulterior acesta să fie programat pentru începutul anului viitor.
“România are o poziție foarte bună și în ceea ce privește tranzitul de gaze naturale, dar dacă vorbim de liberă circulație a bunurilor la nivelul Uniunii Europene, atunci ar trebui să existe și libera circulație a gazelor”, a mai precizat Hajdinjak, făcând referire la conducta Arad-Szeged care a intrat în funcțiune recent, dar care nu permite decât importul de gaze, nu și exportul din România către piețele occidentale.
“Nici comerțul cu energie nu se realizează trasparent pentru că încă mai sunt în vigoare contractele directe de vânzare a energiei. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) era până acum doi ani independentă, dar este suficient să te uiți la ultimelele decizii luate pentru a vedea că acestea sunt politice și țin cont de considerente sociale. Încă mai cred în potențialul României, dar trebuie redusă birocrația și trebuie transparentizat mediul de afaceri”, a mai spus Hajdinjak.
E.ON a intrat pe piața locală după ce a câștigat procesele de privatizare ale fostelor Electrica Moldova și Distrigaz Nord.