Dupa trei ani foarte dificili – cei mai dificili de multe decenii incoace – un alt Premier va prelua fraiele unei economii cu crestere economica estimata la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeana, cu un somaj aflat cu doua puncte procentuale sub media europeana, cu cea mai mica inflatie din ultimii 22 de ani si cu cea mai mica datorie externa pe locuitor din UE. Costurile de functionare ale statului s-au diminuat intre timp de la 15,1% din PIB in 2009, la 12,4% din PIB in anul 2012, iar eficienta actului guvernamental a crescut.
Criza internațională a surprins România cu un stat total nereformat, lipsit de eficiență și de viziune pe termen lung. Timp de 20 de ani, România a încercat să facă față noilor cerințe ale economiei de piață cu vechile sale instituții. Însă apartenența la spațiul comunitar european și dezechilibrele macroeconomice generate de criză au determinat autoritățile să accelereze procesul de reformare a statului și implicit, a administrației publice.
Criza economică a scos la suprafață deficiențele structurale ale sistemului. 11 reforme majore, perpetuu amanate timp de doua decenii, stau dovada muncii si au justificat eforturile si impopularitatea guvernamentala. Nevoia de a reduce cheltuielile publice și deficitul bugetar s-a transpus în acțiunile ferme întreprinse de Guvern pentru redimensionarea și eficientizarea aparatului bugetar. A fost sansa de salvare a economiei noastre de la derapaje majore, care ar fi presupus costuri sociale exponential mai mari decat cele resimtite de romani in acesti trei ani dificili.
Prin urmare, costurile de funcționare ale aparatului bugetar, cuprinzând atât cheltuielile cu bunuri și servicii, cât și cele de personal, s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB, la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012.
Între timp, Banca Mondială arată un progres semnificativ în ceea ce privește calitatea actului de guvernare din România, prin indicatorul anual de eficiență guvernamentală, care s-a dublat în perioada 2008-2010, dar unde spațiul pentru îmbunătățiri viitoare este ridicat.
Un aparat bugetar mai puțin costisitor și mai corect dimensionat a contribuit la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice și la diminuarea birocrației excesive. Mai trebuie castigata batalia cu transparenta si cu etica serviciului public, indiferent de natura sa.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.