In ciuda varietatii florale si fructifere, piata romaneasca a produselor ecologice se ridica la doar jumatate de milion de euro. Lucrurile stau asa pentru ca, paradoxal, numarul producatorilor locali este mic, iar importurile sunt scumpe, iar consumatorii nu sunt suficient de educati in aceasta directie. Deocamdata se poate observa un dezechilibru intre consumul intern si exporturi, Romania realizand intre 5-10 milioane de dolari exporturi din produse ecologice sau naturale. Totusi, exista anumite semnale conform carora incepe si aici sa se dezvolte aceasta piata.
“Pana acum, aceasta piata nu s-a dezvoltat din cauza preturilor mai mari, dar si din cauza lipsei de educatie,” este de parere Radu Panait, director general al companiei Natura Land, care importa astfel de produse de pe piata germana.
Comparativ cu piata autohtona, piete ca cea germana sau britanica variaza intre un milion si trei milioane de euro, conform unor studii.
In acest an, suprafata cultivata cu produse ecologice se ridica la 60.000 hectare, fata de 6.000 hectare in 2000, conform statisticilor Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
Un alt motiv pentru care aceasta piata a intarziat sa se dezvolte este si acela ca nu exista instrumentele legislative necesare.
“Pentru a certifica un produs, e nevoie de un inspector. Deocamdata, producatorii romani apeleaza la inspectori din Germania sau Olanda, lucru care automat duce la o crestere a pretului produselor,” spune Panait.
Natura Land este unul din putinii importatori de produse ecologice existenti pe piata romaneasca. Fost director de marketing in cadrul companiei germane Rehau, Panait a intrat in aceasta afacere din convingere. Vegetarian de zece ani, el a “luat la picior Europa,” dupa propria-i descriere, contactand companii germane de profil, in special cu ocazia celor mai importante targuri alimentare ca Anuga sau Biofach.
“Am intrat pe aceasta piata pentru ca era o nisa neacoperita, nu a mai importat nimeni pana acum,” spune el.
Panait a inceput aceasta afacere in 2001, dar planurile sale implica mai mult decat simpla distributie.
El doreste astfel ca pana la sfarsitul anului viitor sa deschida primul magazin cu produse ecologice in Bucuresti, dupa care sa creeze o retea la nivel national. Pana la magazin, el si-a propus sa deschida si un restaurant vegetarian, magazinul urmand a fi plasat chiar in vecinatatea acestuia.
“Dar pana nu am siguranta locatiei, nu voi incepe nimic. Suntem foarte in urma, nu exista nici un restaurant vegetarian, iar acest lucru este inadmisibil. Am facut studii de piata si a rezultat ca doritorii sunt foarte numerosi, dar pentru ca nu gasesc, nu consuma,” spune el.
Costurile legate de deschiderea unui restaurant sunt estimate la 100.000 de dolari, daca investitia nu porneste de la zero.
Panait a incercat sa atraga inclusiv investitori de pe piata germana sa dezvolte afaceri in Romania, dar deocamdata acestia nu au facut decat sa aprobe potentialul local.
“Producatorii germani nu au fost interesati sa produca in Romania, pentru ca este o piata noua si necunoscuta. Un producator german chiar mi-a zis: <<Cum, sunteti din Romania? Am crezut ca nici in 20 de ani n-o sa vina nimeni din Romania sa ma intrebe de produse ecologice,” marturiseste el.
Natura Land aduce pe piata romaneasca produsele companiilor germane Zwergenvviese, Wertform, Vivani si Natumi. De asemenea, compania colaboreaza si cu firma belgiana Hygiena, pentru importul de zahar brun.
Pretul de raft pentru o ciocolata ecologica este de aproximativ 85.000 lei, iar pentru o jumatate de kilogram de zahar, 75.000 lei. Pentru o cafea ecologica, consumatorii platesc in jur de 120.000 lei.
Produsele Natura Land se gasesc in reteaua Univers’all, Mega Image, La Fourmi, Nic, Angst si in magazinele naturiste, precum Ki-Life, situat in Piata Amzei.
“Suntem in discutii si cu Metro, unde vrem sa intram pana la sfarsitul anului,” a mai spus Panait.
Din a doua jumatate a anului, Natura Land va realiza distributie pentru oua ecologice si miere. Compania, in cadrul careia Panait este actionar majoritar, are sase angajati.
Fie ca poarta eticheta “bio” sau “eco”, produsele alimentare ecologice sunt la mare cautare in Europa, unde consumatorii au invatat mai de mult sa citeasca cu atentie eticheta.
Pe acest lucru a mizat si grupul LaDORNA, care in primavara acestui an a anuntat ca va investi patru milioane de euro in productia a doua tipuri de branzeturi. LaDORNA mai are certificat un produs “bio”, svaiterul. Principalele piete pe care le vizeaza sunt cele din Italia, Germania, Olanda, Anglia sau SUA.
Fondurile pentru finantarea celor doua produse au fost obtinuti prin intermediul agentiei SAPARD.
Proiectele vor fi amplasate in judetul Suceava, in comunele Arini, respectiv Dorna Candrenilor, iar in vederea lor, Jean Valvis, actionarul majoritar, a infiintat doua companii: LaDORNA Cheese si LaDORNA Agri.
LaDORNA Cheese va avea o capacitate de 48.000 hectolitri lapte procesat anual, iar LaDORNA Agri va produce circa 4 tone/zi. Grupul LaDORNA este format din societatile Dorna Lactate, Dorna Branzeturi, Dorna SA, Carpathian Plastic Corporation si Narcisa Production SRL.
O alta companie care si-a propus sa se alinieze trendului este grupul Toneli, care doreste ca anul acesta sa puna pe picioare prima ferma bio de oua din tara, investitia urmand a se ridica la aproximativ jumatate de milion de dolari. Ferma va presupune o suprafata destul de mare, intrucat fiecare gaina va trebui sa aiba la dispozitie circa un metru patrat in aer liber si nu va mai fi hranita cu chimicale.
Toneli are doua marci inregistrate, Familia Toneli si Best si doua subcategorii, Jumbo si Elite. Cu 27.411 tone de oua, Toneli a fost cel mai mare producator de oua din Romania, conform statisticilor Uniunii Crescatorilor de Pasari (UCPR). Compania a avut in 2002 o cifra de afaceri de 22 milioane de dolari, cu 20% mai mult fata de 2001.
Produsele ecologice nu inseamna doar alimente, ci si cosmetice. Lantul de magazine The Body Shop Romania, care are in portofoliul sau astfel de produse, si-a exprimat interntia de a produce aici, dar pana acum nu a gasit un furnizor constant.
In UE, unul din trei euro dati pe alimente se va duce pe bio
Scandalurile ecologice din anii ’80 si grija crescuta pentru hrana sanatoasa din anii ’90 au facut ca aproximativ 1,4% din totalul comertului cu alimente din tarile Uniunii Europene sa fie il reprezentat de produsele ecologice. In total, valoarea vanzarilor atinge aproximativ 7,5 miliarde euro, dar analistii sustin ca in 2005, fiecare al treilea euro cheltuit va fi dedicat alimentelor ecologice.
Primele magazine ecologice au luat nastere in 1900, sub denumirea Reformhaus, iar promotorii lor au fost cativa fermieri din Germania. Totusi, pana in anii ’80, aceasta piata a reprezentat doar o nisa, intrucat doar anumite magazine mici erau specializate pe produse naturiste. Clientela principala a acestor magazine era formata din intelectuali de stanga, profesori sau consumatori foarte preocupati de grija pentru alimentatie.
Scandalurile ecologice precum cel de la Cernobal, din 1986, au declansat interesul pentru natura si mediu. Astazi, cea mai mare piata de desfacere o reprezinta piata germana, unde comertul cu produse ecologice reprezinta 2,3% din totalul comertului alimentar. Reforma agrara a Ministerului pentru Protectia Consumatorului din Germania, intrata in vigoare anul trecut, prevede cresterea cu 10% a ponderii pe care produsele ecologice o au in totalul pietei produselor alimentare, pana in 2005.
Cererea tot mai mare pentru produsele ecologice a dus la aparitia supermarketurilor ecologice, anul trecut in numar de 250-300, fata de 100 in 2001.
Ca rezultat al comercializarii produselor ecologice, vanzatorii independenti si si filialele marilor magazine inregistreaza o cifra de afaceri de circa un miliard euro doar din comercializarea acestor produse.
De fapt, cresterea importantei acestor produse a determinat lanturi de magazine ca Edeka, Rewe, ambele germane, sau Spar din Austria sa introduca pe rafturile lor si astfel de produse.
Dupa scandalurile legate de alimentele modificate genetic, de acum doi ani, produsele ecologice au devenit si mai cautate.
Viitorul acestei piete depinde, in mare masura, de strategiile fiecarui jucator de pe piata. Daca lanturile de magazine conventionale vor introduce tot mai multe produse de acest tip, magazinele mici specializate vor disparea, incet-incet.
In orice caz, analistii estimeaza ca in 2005, comertul cu alimente ecologice va reprezenta 5,5% din cifra de afaceri a companiilor care le comercializeaza. Comertul specializat va pierde in favoaraea celui conventional, dar isi va consolida in acelasi timp pozitia de canal de desfacere specializat. Tot analistii spun ca aproximativ fiecare al treilea euro cheluit va intra in casieriile magazinelor specializate.
Produs ecologic- zona unde se cultiva nu este poluata si nu este situata in vecinatatea autostrazilor; pe terenul pe care se cultiva nu trebuie sa se fi folosit ingrasaminte chimice in ultimii trei ani, iar aditivii folositi in productie trebuie sa fie in totalitate naturali.
Produs naturist- nu trebuie sa provina neaparat de pe un teren nepoluat, dar in compozitia lui nu se pot folosi aditivi
claudia.covaci@zf.ro