Intotdeauna romanii au avut mai multa incredere in verdictele date de catre straini decat de cei din propria tara. Recentul raport al Comisiei Europene (CE) asupra perspectivelor macroeconomice ale Romaniei confirma derapajele pe care le-am semnalat de o lunga perioada de vreme.
Totusi, cred ca, in anii urmatori, Romania se va incadra pe un trend pozitiv, ceea ce va consolida economia; rimtul va fi mai scazut decat in Bulgaria sau Croatia.
Optimismul degajat de actuala putere in ceea ce priveste cresterea economica, atat la nivelul anului 2005, cat si la nivelul anului urmator, este desfiintat de catre concluziile raportului CE. In viziunea Guvernului, bugetul pentru anul urmator prevede o crestere economica de 6% din PIB, un obiectiv mult prea mare. Aceasta eroare va determina, pe parcursul executiei bugetare, o revizuire in sens negativ a veniturilor bugetului de stat.
Comisia Europeana prevede pentru anul urmator o crestere de 5,3%, mai mica cu 0,7 decat cea prognozata de catre autoritati, iar pentru anul in curs o crestere de 5,2% fata de 5,7% prognozata de catre actualul Guvern.
Aceste abateri vor influenta concret modul in care veniturile si cheltuielile bugetului pentru anul urmator vor fi realizate, respectiv efectuate. Optimismul din acest sfarsit de toamna se va transforma, spre jumatatea anului urmator, intr-o dezamagire.
Problema majora cu care se va confrunta Romania ramane insa gradul ridicat al ratei inflatiei. Si din acest punct de vedere exista un optimism exagerat, bun ca imagine, dar daunator stabilitatii si predictibilitatii mediului de afaceri.
In acest an, in viziunea oficialilor europeni, vom avea o inflatie de peste 9%. Adica, stradaniile Guvernului coroborate cu cele ale BNR au avut un rezultat negativ. Tendinta de descrestere a inflatiei inregistrata in anii anteriori (2000-2004) se diminueaza vizibil.
Conform opiniei Bruxelles-ului, nici in anul urmator inflatia nu va scadea foarte mult, aceasta ramanand de fapt elementul cel mai periculos in perspectivele macroeconomice inainte si dupa anul integrarii europene.
Anul 2007 va trebui sa aduca Romaniei si o perspectiva bugetara mult mai consistenta din punctul de vedere al veniturilor. Guvernul persista si in 2006, la fel ca in 2005, cu un tip de politica ce stopeaza cresterea veniturilor ca pondere in PIB, determinand un ritm de cheltuire a banilor publici mai scazut, cu insatisfactii majore pentru multe categorii sociale.
Daca aceasta politica va continua, cu certitudine anul 2007 va aduce impozite si taxe mai mari pentru a face fata unui volum sporit de cheltuieli publice si unor contributii mai mari ale Romaniei la bugetul UE. Nemultumirea contribuabililor va fi justificata deoarece nu stiau la ce sa se astepte.
Cred ca anul 2006, premergator integrarii, nu pregateste romanii, in special pe cei cu venituri mici, pentru socul pe care-l vor resimti. Desi romanii isi doresc de mult timp ca tara lor sa devina membra a UE, este posibil sa devina, treptat, reticenti din cauza costurilor pe care va trebui sa le plateasca.
Din analiza perspectivelor urmatorilor doi ani mai rezulta un lucru grav. Competitivitatea scazuta a economiei romanesti, pe fundalul cererii interne inca mari, va determina o crestere accentuata a importurilor si, implicit, o escaladare a deficitului contului curent. In acelasi timp, cresterea exporturilor va fi mai lenta si, in combinatie cu importuri mai mari, dezechilibrul extern se va accentua. Exportatorii care nu s-au pregatit (fie nu au vrut, fie nu au putut sa investeasca in tehnologii noi) vor avea si ei de suferit, fiindca leul va continua sa se aprecieze fata de moneda europeana.
Economia Romaniei anului 2007, pe fondul erorilor de politica fiscala si bugetara din 2005 si 2006, va fi o economie fragila, usor de destabilizat. De fapt, aceasta va fi problema cu care romanii se vor confrunta odata cu integrarea in UE. Toate aceste greseli vor cantari enorm in nivelul de trai al romanilor si in perceptia lor asupra avantajelor ce rezulta din acest proces.
Poate ca singura solutie este ca, dupa 2007, Romania sa-si dezvolte o noua strategie economica adaptata la cerintele reale.
* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru al finantelor (2000-2004)
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.