Importuri care au depasit pragul lunar de doua miliarde de dolari, dubland deficitul comercial, o productie industriala care nu a reusit sa-si gaseasca ritmul in prima jumatate a anului, plus inflatie in crestere la inceput de vara – tot atatea semnale de ingrijorare care reamintesc de zonele nerestructutare din economie, indeosebi din sectorul energetic.
Economia tinde astfel spre miscari dezordonate, in conditiile in care scurta perioada de stabilitate macroeconomica si de crestere continua sa fie subminata de indisciplina fiscala extinsa si de persistenta distorsiunilor structurale induse de amanarea lichidarii mai multor companii de stat producatoare de pierderi.
Alimentate in buna masura din credite, importurile au explodat pur si simplu in luna mai, ajungand la un nivel de peste doua miliarde de dolari, cu 47% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut. Aceasta dupa o crestere accelerata in primele patru luni ale anului, care a contrastat cu momentele de oboseala ale exporturilor. #leadend#
Devine astfel din ce in ce mai vizibil riscul ca exporturile sa nu vor reuseasca sa tina ritmul impus de importuri, conducand un dezechilibru major in balanta comerciala, care sa se reflecte intr-o crestere a nevoii de finantare a contului curent. Mai ales ca intarzie sa apara schimbari importante in structura exporturilor.
Asa cum arata datele privind evolutia comertului exterior in luna mai, deficitul comercial este pe punctul de a depasi limita sustenabilitatii. Deficitul comercial aferent primelor cinci luni ale acestui an a sarit pragul de doua miliarde dolari, depasind cu peste jumatate de miliard de dolari nivelul din perioada similara din 2002, in conditiile in care obiectivul pentru 2003 este incadrarea intr-un deficit de 3,9 miliarde dolari. Rezultatele sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat corespund unei perioade in care intarirea euro ar fi trebuit sa vina in sprijinul limitarii deficitului comercial.
In primele cinci luni ale anului, factura importurilor insumeaza nu mai putin de 8,7 miliarde de dolari.
Problema este ca, pe langa importurile de tehnologie, utile pentru cresterea industriala, datele preliminare indica sume foarte mari de bani utilizate pe zona de importuri pentru produse de consum.
Costul marfurilor cumparate din afara in luna mai a batut un record lunar absolut, care a eclipsat performanta similara din punct de vedere statistic a exporturilor, care au urcat la cel mai ridicat nivel atins pana acum: 1,43 miliarde de dolari.
Umflarea peste masura a importurilor s-a reflectat intr-un deficit comercial lunar de 622 milioane de dolari, care mareste dezechilibrul balantei comerciale pe primele cinci luni ale anului pana la ingrijoratarea suma de peste doua miliarde de dolari – ceva mai mult de jumatate din tot deficitul pe 2002. Exprimata in euro, diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor a ajuns la 1,82 miliarde euro, fata de 1,61 miliarde euro in intervalul ianuarie-mai 2002
Partea plina a paharului cu cinci luni de comert exterior arata mentinerea tendintei de crestere a exporturilor, in ciuda semnelor de oboseala din lunile precedente. Un cuvant de spus l-a avut si deprecierea puternica a leului fata de euro – principala valuta de export – care a atins un maxim de 9,2% de la inceputul anului.
Exporturile realizate de Romania in primele cinci luni ale acestui an au urcat la 6,76 miliarde dolari (6,22 miliarde euro). Exprimata in dolari, aceasta valoare este cu 35,4% peste nivelul celei din intervalul similar al anului trecut, insa calculata in euro majorarea este de 10,2%. In luna mai, Romania a exportat marfuri de 1,43 miliarde dolari (1,25 miliarde euro), valoare superioara cu 36,5% celei din mai 2002, respectiv cu 9,1%. Comparativ cu luna aprilie, livrarile pe pietele externe au crescut cu 11,3%. In aprilie, exporturile inregistrasera chiar o scadere in euro, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut.
Pe primul loc in clasamentul principalelor marfuri exportate se mentin articolele de imbracaminte (din tesaturi, tricotate sau crosetate) si materiile textile – cu o valoare de 1,65 miliarde dolari (1,52 miliarde euro), in crestere cu 29,8%, respectiv cu 5,6% fata de primele cinci luni din 2002. Ponderea acestora a scazut insa usor pana la 24,5% in primele cinci luni ale acestui an, fata de 25,3% in 2002.
Livrarile de masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice au crescut cu 43,2%, respectiv cu 16,6%, pana la valoarea de 1,09 miliarde dolari sau circa un miliard de euro. Ponderea acestei grupe de marfuri a urcat cu o jumatate de punct fata de anul trecut, pana la 16,2%.
In ceea ce priveste importurile, prima pozitie este ocupata de masini si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice, care au valorat 2,02 mld.$ (1,85 mld. euro). Importurile de produse minerale (produse petroliere, ciment, sare) s-au cifrat la 1,2 mld.$, respectiv 1,10 mld. euro, desemnand o majorare de 43%, respectiv de 16,4% fata de primele cinci luni din 2002.
Peste 68% din totalul marfurilor exportate au avut ca destinatie tarile Uniunii Europene, in vreme ce din aceasta zona au provenit 57,5% din marfurile importate de Romania.
Crestere economica, fara productie industriala?
In primul trimestru, cresterea PIB cu 4,4% s-a bazat in mare masura pe activitatea din gospodarii, zootehnie si, nu in ultimul rand, pe economia subterana.
Problemele din sectorul agricol, ii fac pe analistii straini sa anticipeze in continuare o incetinire a ritmului de crestere a Produsului Intern Brut in acest an, de la 4,9% in 2002 la cel mult 4,5% anul acesta, in timp ce in privinta deficitului de cont curent estimarile indica o majorare pana la 4,5% din PIB.
De asemenea, se mentine opinia potrivit careia majorarea cu 43% a salariului minim pe economie incepand cu 1 ianuarie va complica obiectivul Guvernului privind incadrarea intr-un deficit bugetar de 2,65% din Produsul Intern Brut si o rata a inflatiei la sfarsitul anului de 14%.
In luna mai economia a dat semne de dezmorteala, dupa perioada slaba din primele luni ale anului marcata de declinul inregistrat de productia industriala in februarie, comparativ cu aceeasi luna a anului trecut.
Productia industriala aferenta lunii mai s-a majorat cu 4,4%, fata de luna similara din 2002, respectiv cu 4,8% in volum absolut si cu 3,8% in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare.
Aceasta evolutie ar trebui sa indice o revigorare a activitatii companiilor industriale, dupa ce in aprilie motoarele productiei si-au mentinut turatia lenta. Este dificil insa de conturat o tendinta, avand in vedere fluctuatiile majore inregistrate in primele cinci luni ale anului, cu importante ruperi de ritm.
Pe ansamblul primelor cinci luni, productia industriala a avansat, fata de intervalul corespunzator din 2002, cu 2,6% in conditii comparabile si cu 1,9% in volum absolut, sustinuta de sectorul prelucrarii si de cel energetic.
In ceea ce priveste cifra de afaceri a firmelor din comertul cu amanuntul, aceasta s-a majorat, in primele patru luni ale acestui an, cu numai 1,6% fata de nivelul consemnat in perioada similara din 2002, pe fondul cresterii cu 1,1% a vanzarilor de marfuri alimentare si cu 2% a celor nealimentare.
Caldura aprinde inflatia
Contrar asteptarilor pietei, inflatia a incheiat prima luna de vara in crestere, la o rata de 0,9%, de la 0,5% in luna mai. Astfel, inflatia pe ultimele douasprezece luni a ajuns, la jumatatea lui 2003, la 14% – tinta oficiala pentru intreg anul acesta.
Inflatia pe primele sase luni ale anului se ridica la 5,7%, in conditiile in care prognozele oficiale de la inceputul anului luau in calcul o rata a inflatiei pe primul semestru de 7,5%.
De obicei, vara este sezonul cel mai linistit pentru inflatie. Vara 2003 ar putea fi insa diferita. Desi in aceasta perioada a anului preturile la alimente scad, in iunie cel mai mult s-au scumpit tocmai produsele alimentare, cu 1,2%. Cresterea medie a preturilor din aceasta grupa de marfuri a fost in prima jumatate a anului de 7,5%.
In plus, de la 1 iulie s-au scumpit motorina si gazele naturale, care ar putea transmite in lant majorari de preturi si tarife la servicii.
Scaderea la 14% a inflatiei calculate iunie 2003 la iunie 2002, nu inseamna neaparat ca dezinflatia va depasi asteptarile, asa cum s-a intamplat anul trecut. Experienta anilor trecuti arata ca cele mai scazute niveluri de inflatie lunara se inregistreaza in perioada iulie-septembrie, dupa care urmeaza o crestere importanta de preturi in lunile octombrie-decembrie. Problemele din agricultura de anul acesta ar putea crea o presiune asupra preturilor la produsele alimentare, care sa tina inflatia relativ ridicata.
Deja in iunie fructele proaspete s-au scumpit cu 9,1%, la oua s-a inregistrat o majorare a preturilor de 7,5%, iar pretul cartofilor a urcat cu 6,7%.
Produsele de panificatie au fost vandute la un pret cu 3% mai ridicat fata de luna mai, pe fondul majorarii cu 3,2% a pretului la paine. Cresterea inregistrata la de produsele de panificatie se explica si prin scumpirea fainii cu 1,6%.
Banca Nationala asteapta confirmarea orientarii inflatiei in perioada urmatoare pentru a da semnalul reluarii tendintei de scadere a dobanzilor. Exista insa toate sansele ca acesta sa se amane pana spre sfarsitul anului. Evolutia inflatiei in lunile mai-iunie nu a fost influentata semnificativ de deprecierea puternica a leului fata de euro, in conditiile in care multe bunuri din cosul pe baza caruia se calculeaza indicele preturilor de consum nu sunt legate de moneda europeana. De asemenea, legatura dintre asteptarile inflationiste si evolutia cursului de schimb al leului se mentine slaba. Nu exista insa certitudini ca va ramane asa.