Economia libaneza a pierdut intr-o luna aproximativ 5 mld. dolari

Libanul a suferit pierderi de peste cinci miliarde de dolari de la inceputul conflictului cu Israelul, pe 12 iulie, estimeaza expertii economici libanezi, citati de cotidianul The Daily Star. Este vorba de pierderi directe ca urmare a distrugerii infrastructurii si de reducerea incasarilor publice, a taxelor vamale si de disparitia fluxului de turisti care ar fi putut vizita tara.
Aceste pierderi inseamna 23,5% din PIB-ul libanez si se adauga la cele 38,6 miliarde de dolari, reprezentand datoriile externe pana in aprilie anul acesta. Daca razboiul s-ar incheia acum, guvernul libanez va trebui sa gestioneze o scadere economica, dupa ce anul trecut cresterea a fost aproape de zero din cauza crizei politice rezultate in urma asasinarii fostului premier Rafik Hariri. Chiar daca Libanul ar reusi sa obtina toti banii necesari pentru reconstructie, tara tot ar pierde mult prin ratarea oportunitatilor de a investi in altceva, arata The Daily Star. Inainte de inceputul conflictului, era asteptata o crestere economica de 5%, rezultatul, in mare parte, al investitiilor firmelor sau oamenilor de afaceri din Emiratele Arabe Unite.
Segmentul cel mai afectat de razboi este, conform expertilor internationali, turismul, care reprezinta 20% din PIB. Pe langa contributia directa la PIB, turismul mai avea si rolul de a creste valoarea domeniului imobiliar si a serviciilor publice. Industria turismului era estimata pentru 2006 la 4 miliarde de dolari, urmand ca in Liban sa vina 1,6 milioane de turisti.
Mai grave decat toate aceste efecte macroeconomice s-ar putea dovedi costurile efective pentru populatie, preturile marfurilor de pe piata crescand in pret invers proportional cu totalul stocurilor. Dupa terminarea conflictului, este de asteptat o crestere uriasa a consumului de alimente, medicamente si haine, acest lucru contribuind din plin la cresterea inflatiei, care inainte de conflict se afla la o cota de sub 4%, informeaza Arab Times. “Este o problema serioasa atat pe termen scurt, in ceea ce priveste proviziile de alimente, medicamente si haine, cat si pe termen lung, din cauza problemei complicate a revenirii populatiei in zonele distruse”, spune Florence Eid, economist la banca de investitii JP Morgan.
Lira libaneza va suferi o depreciere considerabila, desi autoritatile economice incearca sa limiteze fenomenul prin rezerve bancare de aproximativ 13 miliarde de dolari. Bursa de valori din Beirut scazuse pana la data de 17 iulie, cinci zile dupa inceperea ostilitatilor, cu 14%, in conditiile in care fluctuatiile maxime ale pretului actiunilor au fost scazute de oficialii Bursei de la 15% la 5%, arata ITP Business. Somajul, situat la 10%, ar putea creste la 20% dupa terminarea conflictului, muncitorii calificati sau necalificati din Liban putand sa obtina locuri de munca mult mai bine platite in alte tari ale Orientului Mijlociu, in plin avant al dezvoltarii.
Lucrurile nu stau atat de rau din punctul de vedere al sustinerii externe. Tari membre ale Ligii Arabe, Arabia Saudita si Kuweitul au anuntat deja ca vor oferi sprijin financiar pentru reconstructia tarii. Guvernul de la Riad a promis un depozit de un miliard de dolari pentru banca centrala din Liban si 500 de milioane de dolari pentru reconstructia infrastructurii de drumuri si sosele afectate de bombardamentele israeliene, Kuweitul oferind si el 300 de milioane de dolari.
Israelul, cealalta parte implicata in conflict, desi nu a suferit pierderi materiale semnificative, a cheltuit pentru finantarea operatiunilor militare aproximativ 1,5 miliarde de dolari, potrivit ministrului israelian de finante, Abraham Hirchson.
“Trebuie sa ne amintim ca razboiul are un pret economic”, a spus el.