Rezultatele inregistrate de economia romaneasca in prima jumatate a anului infirma in mare masura prognozele macroeconomice anuale avansate de guvern, cu toate ca acestea au mai si fost ajustate pe parcurs.
Cu o crestere economica de numai 4,3% in primul semestru, bazata in principal pe stimularea consumului, fara suportul productiei industriale, care nu isi gaseste un ritm stabil, si cu o agricultura lovita de seceta, Romania ar putea fi multumita cu o crestere a PIB de 4,5% la sfarsitul anului, fata de prognoza oficiala de 4,8%.
Cele mai optimiste prognoze ale analistilor straini indica un ritm de crestere economica de 4,6% in 2003, care ar urma sa urce la 4,7/4,9% in 2004. Exista insa pesimisti care anticipeaza o performanta economica extrem de slaba in a doua jumatate a anului, marcata de accentuarea pierderilor inregistrate in agricultura. Aceasta ar reduce cresterea PIB la cel mult 4%.
Surprizele ar putea aparea, ca si in primul trimestru, ca urmare a specificului economiei romanesti, din care o buna parte nu este impozitata, fie pentru ca este vorba de productie pentru autoconsum, in gospodarii, fie pentru ca evita taxele si impozitele.
Cert este ca valoarea adaugata bruta adusa de productia industriala, care ar trebui sa fie principalul motor de crestere, de-abia a depasit un ritm de crestere de 3% dupa sapte luni de la inceputul anului. Pe agricultura nu se mai poate conta, dimpotriva, contributia acesteia ar putea ramane negativa.
De asemenea, formarea bruta de capital este sub tinta la jumatatea anului. Locomotiva cresterii economice a devenit consumul, care a urcat cu 5,4% in primul semestru, desi prognoza anuala este de 3,9%. Aici se vad efectele expansiunii creditului bancar, dar si ale majorarilor importante de salarii inregistrate in sectoare dominate de companii de stat, cum sunt transporturile.
O supraperformanta a fost inregistrata in prima jumatate a anului si in sectorul serviciilor.
“Din punctul de vedere al contributiei diferitelor sectoare economice la
cresterea economica prognozata, agricultura va reprezenta principalul
obstacol. Prin prisma productiei industriale si rata de crestere a
industriei pare sa fie semnificativ mai mica decat prognoza, ceea ce
anseamna ca cresterea unei portiuni de 40% din economia romaneasca
(industria si agricultura) inregistreaza rate de crestere la jumatate din prognoza. In aceste conditii ar fi o surpriza foarte mare sa vedem la sfarsit de an prognoza de 4,8% atinsa”, comenteaza Radu Craciun, senior analist la ABN AMRO Bank.
Desi autoritatile vorbeau la inceputul anului de posibilitatea reducerii inflatiei chiar pana la 12% decembrie la decembrie, analistii agentiei de rating Standard&Poor’s anticipeaza acum o inflatie de 14,5% la sfarsitul anului.
Desi tinta de crestere economica pe 2003 are toate sansele sa fie ratata, guvernul a inclus in varianta revizuita a Programului Economic de Preaderare la Uniunea Europeana un obiectiv de majorare a PIB cu nu mai putin de 5,6% in 2004. Ramane de vazut cum ar putea obtinuta o astfel de crestere, cel putin fara cresteri de deficit bugetar si efecte inflationiste.
“O accelerare a cresterii economice in 2004 ramane dificila in conditiile in
care ne asteptam la o incetinire a cresterii exporturilor, in timp ce
politica salariala si fiscala, deci consumul intern, ar trebui sa fie
moderate pentru a nu inrautati deficitul extern dincolo de limita
sustenabilitatii”, spune Craciun.
Mentinerea echilibrului macroeconomic ar putea deveni o provocare serioasa pentru guvern anul viitor, cand urmeaza sa aiba loc alegeri.
“Romania are mult de recuperat si nu-si poate permite sa piarda un an de reforma doar pentru ca 2004 este un an electoral. Desi organizarea alegerilor este o cauza potentiala de incetinire a reformei, in alte tari am vazut chiar accelerari, pentru ca guvernele au vrut sa arate ca se pot inregistra anumite progrese”, spune Andrew Vorkink, fost director al Bancii Mondiale pentru Europa Centrala si de Sud. razvan.voican@zf.ro