Balanta comerciala a Romaniei se deterioreaza rapid pe fondul unei structuri inghetate atat a exporturilor cat si a importurilor. Aceasta este vizibila in primul rand la nivelul ponderilor detinute de primele cinci grupe de marfuri exportate, respectiv importate, care au ramas aproape identice cu cele inregistrate in urma cu un an. De asemenea, nu a aparut nici o schimbare in topul primilor zece parteneri comerciali ai Romaniei, modificarile fiind nesemnificative chiar si la nivel de grupe de tari.
O imobilitate periculoasa, care se prelungeste de ani de zile, si care incepe sa cantareasca tot mai greu in contextul unor conjuncturi externe nefavorabile, care ar cere o anumita flexibilitate atat la nivelul structurii de marfuri, cat si al orientarii geografice a fluxurilor comerciale.
Exporturile Romaniei au ramas concentrate spre piata Uniunii Europene, a carei pondere in total a urcat cu 0,1% fata de acum un an, ajungand la 68,1%. Aceasta desi competitivitatea marfurilor romanesti a avut de suferit din cauza scaderilor de preturi de pe marile piete din interiorul Uniunii, unde producatorii locali si-au ieftinit marfurile pentru a-si sustine vanzarile afectate de tendintele recesive ale economiilor comunitare.
Companiile romanesti intarzie sa-si extinda cotele detinute pe pietele regionale. Ba chiar si le restrang. Astfel, comparativ cu primele zece luni ale anului trecut, valoarea marfurilor exportate in tari in curs de dezvoltare a scazut cu 0,1%, reprezentand 14,3% din totalul exporturilor.
Ultimul raport al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare arata ca nivelul schimburilor comerciale intre tarile din Europa de Sud-Est se ridica la numai 40% din ceea ce s-ar putea, existand un important potential nevalorificat, inclusiv pentru Romania.
Exporturile romanesti au crescut cu 7,4% in euro in primele zece luni ale lui 2003 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In acest context, pozitiile detinute de primii zece parteneri comerciali pe aceasta relatie – care cumpara circa 76% din totalul exporturilor – au ramas neschimbate, cu procentaje identice pentru tari ca Germania, de exemplu, care a absorbit 15,9% din totalul exporturilor. Liderul ramane Italia, desi a pierdut 0,2% din cota detinuta. Ponderea exporturilor care au ajuns pe piata Statelor Unite a inregistrat o scadere similara comparativ cu anul trecut, ajungand la 3,6%. Cu toate acestea responsabilii romani cu comertul exterior vad in revenirea solida a economiei americane o sansa importanta pentru exporturile Romaniei, care ar putea beneficia de cererea in crestere. Tendinta de apreciere nominala a leului in raport cu moneda americana loveste insa rentabilitatea exporturilor pe aceasta destinatie, care oricum sunt restranse ca gama.
Concentrarea exporturilor pe piata Uniunii Europene va creste si mai mult anul viitor, in conditiile in care Ungaria, care reprezinta a opta piata de desfacere, cu o pondere de 3,4%, va deveni membra a UE.
Structura pe marfuri a exporturilor este practic impietrita, cu oscilatii minime, si ramane dominata de aceleasi cinci grupe, care insumeaza o pondere de peste 70% din total.
Prima grupa, a articolelor de imbracaminte si materii textile, inregistreaza o scadere de 0,2%, ajungand la 25,6%, in ciuda uneia dintre cele mai ridicate rate de crestere – 7,2% in euro, respectiv 28,2% in dolari. Urmeaza grupa masinilor si echipamentelor, care nu reuseste sa-si creasca semnificativ ponderea in detrimentul grupelor de marfuri cu valoare adaugata redusa, inregistrand pe zece luni un spor de numai 0,1%, pana la 15,9%. Exporturile de masini si echipamente au fost cele mai dinamice in primele zece luni ale anului, cu o rata de crestere de 9,4% in euro, respectiv 30,6% in dolari. Acestea se bazeaza insa in buna masura pe componente importate.
Produsele metalurgice au inregistrat o crestere similara a ponderii – 0,1%, aducand 12,7% din totalul incasarilor. Ultimele doua grupe importante de marfuri – incaltamintea si produsele minerale – consemneaza scaderi ale ponderilor de 0,1% in cazul pantofilor, respectiv 0,5% in cazul marfurilor precum produsele petroliere, cimentul sau sarea. Acestea din urma inregistreaza un declin si ca dinamica fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile in euro fiind mai mici cu 4,3%.
Acelasi imobilism se remarca si in cazul importurilor, chiar daca acestea au inregistrat o viteza de crestere dubla fata de exporturi – peste 14%.
Grupa dominanta a marfurilor aduse din import – a masinilor si dispozitivelor mecanice, aparatelor si echipamentelor electrice – inregistrat la sfarsitul lunii octombrie o pondere de 23,7% in factura totala a importurilor, aceeasi de la sfarsitul lui octombrie 2002. Aceste importuri intarzie sa se vada in capacitati de productie retehnologizate si modernizate, care sa poata furniza marfuri competitive si cu valoare adaugata ridicata atat pentru piata interna, cat si la export. Aceasta grupa a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere fata de perioada similara din 2002, respectiv de 17% in euro, importurile respectiv costand 4,1 miliarde de euro.
O scadere usoara, de 0,2%, este consemnata de statistici in cazul ponderii detinute de articolele de imbracaminte, care ar putea sugera o incetinire a activitatii in sistem lohn a acestei industrii, bazata pe materii prime din import, si care tinde sa devina mai putin dependenta de acestea. Din punct de vedere valoric, aceasta grupa de importuri a inregistrat o crestere de numai 1,3%.
Cea mai importanta crestere a ponderii detinuta in totalul importurilor a fost inregistrata la produsele minerale – 0,3%, valoarea facturii majorandu-se cu 7,5%.
A doua viteza de crestere, ca marime, a fost consemnata in cazul importurilor de produse metalurgice, a caror dinamica a fost mai mult decat dubla comparatic cu cea a exporturilor – 16,1% in euro. Importurile metalurgice si-au mentinut ponderea de 7,7% din total.
Cea mai mare parte a importurilor a continuat sa vina din tari membre ale Uniunii Europene, desi ponderea totala a acestora a scazut cu 0,2%, pana la 57,9%.
In schimb, a crescut cu 0,3% ponderea marfurilor importate din tari in tranzitie, aceasta ajungand la 23,2%. Importurile din UE au crescut cu 10,5% in primele zece luni ale anului comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce valoarea importurilor din tari in curs de dezvoltare s-a majorat cu 11,4%.
Primii zece furnizori externi ai Romaniei au ramas neschimbati, cu o pondere totala de 69,5%. Italia, cel mai important partener, a inregistrat o scadere de 0,2% a cotei de piata, pana la 19,8%, in timp ce al treilea furnizor – Federatia Rusa – si-a majorat ponderea cu 0,1%, ajungand la 8,3% din totalul importurilor.
Structura rigida a comertului exterior oglindeste fidel imobilismul ridicat din economia romaneasca, perpetuat de intarzierea restructurarii. La acesta a contribuit si numarul foarte redus al investitiilor straine de la zero, care ar fi putut sa reorienteze economia si sa-i modernizeze structura, reorientand-o spre piete certe.
Plafonarea exporturilor tinde sa devina un fapt anul viitor, cu o incetinire a ritmului de crestere de la 25% la numai 5%, fara perspective de revigorare rapida in lipsa regimului fiscal favorabil si al bonusului de competitivitate externa dat de deprecierea leului. In plus, patrunderea pe piete alternative ramane doar o tinta vehiculata la nivelul autoritatilor, carte continua sa negocieze acorduri de liber schimb, dar care, deocamdata, stimuleaza mai degraba importurile, decat exporturile romanesti. Iar importurile nu pot decat sa-si continue cresterea, atat timp cat cererea de consum ramane puternica, incepand cu consumul de energie, iar economia autohtona nu este pregatita sa profite si sa-i raspunda. razvan.voican@zf.ro