Anul 2014 are toate șansele să fie mai bun decât 2013 din punct de vedere economic dacă nu vor fi scandaluri majore în politică, dacă evoluția leului față de euro va fi stabilă și dacă nu se întâmplă nimic rău în zona euro.
Care ar fi însă cele mai importante cinci puncte tari pe care se poate baza economia în 2014 și care ar fi cele mai importante cinci amenințări care trebuie avute în vedere pentru acest an?
Puncte slabe
1. Alegerile pentru Parlamentul European (mai 2014) și pentru președinția României (noiembrie 2014) ar putea provoca tensiuni în coaliția de la putere care să ducă la o rupere a USL. Aceasta ar avea un efect negativ în economie, provocând instabilitate. De asemenea, orice schimbare a planului inițial de distribuție premier/ președinte între cele două partide din alianță va crea instabilitate în politică cu efecte nefavorabile în business.
2. O eventuală devalorizare a cursului leu euro de 15-20% va fi o sursă de tensiune în economie având în vedere că încă majoritatea împrumuturilor sunt în euro, dolari sau franci elvețieni. De asemenea, în pofida amânării țintei aderării României la zona euro (2018, 2023?) practicarea unor prețuri/ tarife în euro pentru mașini, case, telecom sau transport aerian creează o dependență nejustificată față de o monedă străină și deci efectele devalorizării pot fi cu atât mai dăunătoare. În general, în anii cu alegeri tensiunile pe curs au fost mari (2008 -10% depreciere, 2009 – 8%). Pe de altă parte, poziția externă mai bună a țării reduce riscul unei asemenea evoluții defavorabile a cursului.
3. Creșterea numărului de insolvențe ale companiilor poate provoca instabilitate în sistemul bancar și de asemenea, blocaje în economie. Chiar și companiile care funcționează în sectoare viabile ale economiei pot fi afectate de lanțul insolvențelor. Riscul persistă pentru că nu au fost semnale de îmbunătățire a situației financiar e companiilor în 2013, ci numai de înrăutățire.
4. Stagnarea consumului (0% creștere în 2013) ar putea continua, ceea ce va da bătăi de cap nu numai firmelor, ci și Guvernului, care își bazează încasările bugetareîn principal pe TVA (25% din încasările la bugetul consolidat al statului) și accize (11% din încasări). Această evoluție ar putea determina Guvernul să introducă noi taxe în 2014, ceea ce a și încercat de altfel (acciza specială pe combustibil, amânată pentru 1 aprilie 2014). Noile taxe vor fi un impediment pentru revenirea economiei.
5. Scăderea investițiilor și în 2014. Anul trecut, investițiile totale în economie au scăzut cu 3,9%, ca urmare a scăderii cheltuielilor de capital de către stat, care a tăiat la acest capitol pentru a se încadra în veniturile mai mici față de estimări. Deficitul bugetar a fost astfel ținut sub control în condițiile în care, față de o prognoză de plus 8% a veniturilor, acestea nu au crescut decât cu 4% conform datelor pe primele zece luni ale 2013.
Puncte tari
1. Menținerea ritmului de creștere a exporturilor (plus 10% în 2013) și a producției industriale poate fi “pivotul” care să aducă relansarea economică. The Economist prevede o creștere economică de 3,3% în 2014 pentru România, bazându-se pe creșterea din zona euro (plus 0,9% în 2014, față de minus 0,4% în 2013), principalul partener comercial. Mai mult, pentru prima dată în 2013, România a ajuns să aibă excedent comercial în relația cu țările non-UE. Turcia, țările arabe și chiar Rusia absorb din ce în ce mai multe mărfuri românești.
2. Scăderea dobânzilor la creditele în lei, determinată de reducerea dobânzii de referință de către Banca Centrală, dar și de afluența de lei de pe piața monetară. Astfel, Roborul la șase luni este la 2-2,5%, față de 5-6% la începutul anului 2013. Companiile și persoanele fizice împrumutate în lei beneficiază astfel de o micșorare a poverii creditului, ceea ce le permite o realocare a sumelor economisite către consum sau investiții. Întrebarea este când se vor putea refinanța pe scară largă creditele în euro, astfel încât creditele în lei să devină majoritare în portofoliul băncilor și riscul valutar să fie cât mai mult diminuat.
3. Deși România a întârziat foarte mulți ani absorbția fondurilor europene structurale, fiind astăzi abia la 25% din cele 20 de miliarde de euro alocate, pe ultimul loc în UE, anul 2014 ar putea fi anul recuperării la fondurile UE. Astfel, dacă se păstrează tendința din ultimii patru ani de creștere exponențială (în 2009 – 170 mil. euro bani atrași de la UE, în 2010 – 295 mil. euro, 2011 – 600 mil. euro, 2012 – 1,1 mld. euro, 2013 – 2,8 mld. euro) ar urma ca în 2014 să fie absorbite de la UE fonduri în valoare de cel puțin 5 miliarde de euro. Aceasta ar însemna un impuls semnificativ pentru economie, încă insuficient luat în calcul în estimările care se fac pentru anul acesta.
4. Imaginea externă a României este în continuă îmbunătățire. Anul 2014 ar putea marca revenirea României la statutul de “investment grade” acordat de către agenția de rating Standard& Poor’s, ceea ce va îmbunătăți felul în care este privită economia locală de către investitorii străini și o micșorare a dobânzilor la care se finanțează statul pentru a acoperi deficitul bugetar. În condițiile ținerii sub control a deficitului bugetar (2,2% estimare pentru 2014), a deficitului de cont curent (4% estimare pentru 2014) și a inflației (3% estimare pentru 2014), singurul lucru care îi lipsește României pentru a trece de la BB plus (Junk) la BBB minus (primul nivel de investment grade) este creșterea economică. Datoria publică este sub control (52 mld. euro, 37% din PIB), însă cea totală externă este în măsură să creeze o oarecare instabilitate (98 de miliarde de euro, adică 70% din PIB).
5. O sursă de încredere pentru economie poate fi în 2014 bursa de valori, a cărei evoluție în 2013 a fost peste așteptări (25% creștere a indicelui general al bursei, BET). Listările Romgaz și Nuclearelectrica din toamnă, precum și vânzarea pachetului de 15% dinTransgaz la începutul anului trecut au plasat Bucureștiul în fața Budapestei, Vienei, Pragăi și chiar a Varșoviei din punct de vedere al noilor companii aduse la cota bursei. Local, tot mai mulți antreprenori își pun problema listării, iar în condițiile unor debt ratio (rate ale îndatorării) tot mai înalte, creșterea equity-ului (capitalului) companiilor prin emisiune de acțiuni noi pe bursă le poate îmbunătăți situația financiară.