Veneția, una din cele mai importante destinații turistice ale Europei, se confruntă cu o lipsă acută de fonduri. Aceasta tinde să se cronicizeze după ce guvernul italian a luat decizia ca impozitele percepute operatorilor liniilor de croazieră care acostează în portul orașului să nu revină municipalității, scrie The Guardian.
În incercarea de a strânge bani pentru a salva orașul, autoritățile locale vor introduce o taxă pentru turiști. Clădirile venețiene, printre cele mai vechi și mai frumoase din Europa, sunt pe cale să ajungă niște ruine, un tablou dezolant care ilustrează criza de fonduri din Italia. Forțați să păstreze sau să restaureze clădirile după metodele tradiționale, proprietarii venețieni au preferat să le lase în paragină din lipsă de bani.
Înainte de izbucnirea crizei bancare, guvernul acorda subvenții care ajutau localnicii să își renoveze casele și să dreneze canalele pentru a repara fundațiile măcinate de inundații, o operațiune extrem de costisitoare. În ultimii trei ani însă, Giulio Tremonti, ministrul de finanțe al Italiei, a tăiat subvențiile destinate venețienilor.
Sandro Simionato, primarul Veneției, șeful finanțelor locale și membru al Partidului Democratic (cu orientare de stânga), susține că atitudinea lui Berlusconi “de a băga capul în nisip” a condus Roma către o perioadă lungă de panică. Un program așteptat de reduceri de buget s-a transformat într-un adevărat torent, iar marii perdanți sunt autoritățile locale.
Aceeași poveste poate fi întâlnită și în alte părți ale Europei, unde politicienii caută modalități, din perspectiva lor ușoare și puțin dureroase, de a reduce deficitele bugetare.
Situația din Veneția este întâlnită și în Regatul Unit, unde autoritățile locale se confruntă cu tăieri mai mari și mai stricte decât reducerile din bugetele ministerelor.
În Spania, autoritățile locale au adunat datorii în valoare de 35 miliarde euro și se chinuie să supraviețuiască. Guvernul spaniol afirmă că nu le poate ajuta.
Revenind la Veneția, nevoia de fonduri este uriașă. Încasările din impozite sunt extrem de scăzute după căderea afacerilor cu cazinouri. Acum cinci ani, impozitele aplicate cazinourilor au adus orașului venituri în valoare de 104 milioane euro. Anul trecut, veniturile au scăzut la 70 milioane euro, iar în acest an se estimează încasări de doar 60 milioane euro. Consiliul local speră să acopere o parte din pierderi prin taxele aplicate turiștilor care se cazează în hoteluri și apartamente, o măsură care ar aduce 25 milioane euro bugetului local. Impozitul ar limita de asemenea numărul turiștilor care a explodat, triplându-se în 20 de ani de la 4 milioane la 12 milioane în 2010. Roma și Florența au introdus de asemenea impozite pentru turiști.
Dezvoltarea turismului este atribuită popularității vaselor de croazieră care acostează în portul venețian și tranzitează frecvent orașul între Piața San Marco și Lido. Totuși, taxele percepute operatorilor liniilor de croazieră se duc în buzunarele autorităților portuare și nu ajută vistieria locală.
La nivel central, guvernul lui Berlusconi a votat creșterea impozitării. Un nou impozit aplicat băncilor și companiilor de asigurare se preconizează că va aduce bugetului 1,8 miliarde euro în următorii trei ani. Impozitul va fi majorat cu 0,75% pentru bănci și cu 2% pentru companiile de asigurări. Mai mult, în acest an autoritățile urmăresc să recupereze 50 miliarde euro din impozite neplătite pentru bani trimiși în străinătate, îndeosebi în Elveția și Luxemburg.
Totuși, situația se poate agrava după decizia guvernului de a majora impozitul pe profit din investițiile financiare de la 12,5% la 20%. La aceasta se adaugă alte măsuri de austeritate. Numărul de elevi dintr-o clasă va crește de la 30 cât e în prezent la 35 în anul școlar următor, după ce în anii trecuți era de cel mult 25.
Tăierile din educație și creșterea impozitului pe profit sunt parte dintr-un pachet de măsuri destinat echilibrării bugetului și convingerii investitorilor că țara poate acoperi datoria publică – cea mai mare din regiune după cea a Greciei.
Subvențiile în scădere acordate Veneției ar putea dispărea în acest an. Ministerul de finanțe a anunțat deja municipalitatea că barajul Moses care urmează a fi construit pentru a proteja Veneția împotriva inundațiilor și al cărui termen de finalizare este 2014, va închide robinetul subvențiilor.
Simionato concluzionează că barajul nu va mai avea ce să apere după ce cladirile aflate într-o stare avansată de degradare se vor prăbusi rând pe rând în canal.