2011 a fost un an “bogat” la capitolul infrastructură rutieră a României, cel puțin dacă privim lucrurile din perspectiva licitațiilor din ultimele luni. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a scos la licitație 183 de kilometri de autostradă de pe Coridorul IV paneuropean, iar Anca Boagiu, ministrul transporturilor, a luat “taurul de coarne” și a reziliat două contracte de autostrăzi cu constructorii care nu respectaseră condițiile contractuale. Cu toate acestea, semne bune anul n-are în ceea ce privește inaugurările de autostrăzi.
În prezent, există doar șapte tronsoane de autostrăzi aflate în construcție, cu o lungime cumulată de puțin peste 200 de kilometri, la care se adaugă peste 60 km pentru care însă lucrările stagnează momentan, din cauza faptului că au fost reziliate contractele.
La solicitarea Business Construct, CNADNR a transmis informații actualizate cu privire la stadiul în care se află fiecare dintre aceste șantiere, iar concluzia este că anul acesta nu vom avea parte de noi autostrăzi în adevăratul sens al cuvântului, ci doar de lucrări finalizate parțial.
Datele arată nu doar că CNADNR și firmele de construcții cu care s-a asociat nu reușesc să respecte un grafic de lucrări, ci și că autoritatea nu reușește să gestioneze fondurile pe care le are astfel încât să reducă la maxim timpii morți. În timp ce unele contracte au fost rezilitate, astfel că cel puțin în teorie pentru câteva luni au fost eliberate câteva zeci de milioane de euro, alte contracte care sunt validate în continuare nu înaintează din lipsă de fonduri. Cu alte cuvinte, autostrăzile nu se construiesc cu sau fără contracte în vigoare. Astfel, porțiunile care au cele mai mari șanse să fie deschise circulației, chiar și parțial, sunt Medgidia-Constanța și Arad-Timișoara, la care se adaugă variantele de ocolire la standard de autostradă ale orașelor Constanța și Arad.
În cazul Medgidia-Constanța, tronson cu o lungime de aproape 32 de kilometri, în prezent “se execută lucrări de terasamente și drum, lucrări la structura rutieră (strat de bază, strat de formă, realizarea stratului din piatră spartă și amestec optimal, realizarea stratului din mixtură bituminoasă), lucrări la trei pasaje, un viaduct și două poduri”, spun reprezentanții CNADNR. Tronsonul, cu o valoare contractuală de circa 142 milioane de euro, este construit de italienii de la Astaldi și de nemții de la Max Boegl. Traficul pe această autostradă, la fel ca și pe centura municipiului Constanța de altfel, ar urma să fie deschis parțial în trimestrul al doilea al acestui an (adică doar o bandă pe fiecare sens va fi funcțională), urmând ca peste un an lucrările să fie finalizate în totalitate și ambele benzi să fie deschise.
Nici vorbă de o autostradă în adevăratul sens al cuvântului de la București la Constanța anul acesta, în primul rând pentru că tronsonul Cernavodă-Medgidia se află în prezent în stand-by, având în vedere rezilierea contractului cu constructorul său, compania franceză Colas, dar și pentru că pe porțiunea de drum Medgidia-Constanța doar o singură bandă pe sens va fi funcțională în acest an.
“Eu nu am spus niciodată că finalizăm autostrăzi, ci doar că vom da în exploatare”, spunea Anca Boagiu, ministrul transporturilor, la finalul lunii aprilie. Într-adevăr, ceea ce îi interesează pe români este darea în exploatare a autostrăzilor, însă cu greu se poate numi “dare în exploatare” deschiderea unei autostrăzi cu o singură bandă.
Și autostrada Arad-Timișoara, construită de italienii de la Astaldi și de spaniolii de la FCC Construccion, ar urma să fie deschisă parțial traficului spre sfârșitul anului, la fel ca și varianta de ocolire a municipiului Arad, realizată tot de FCC Construccion cu austriecii de la Porr Technobau, de această dată.
În rest, nimic nou în România la capitolul autostrăzi, cel puțin
anul acesta.
BECHTEL, CU FRÂNA TRASĂ. Autostrada Transilvania, care din cei 415 kilometri are în prezent finalizați doar 52, adică 12,5%, rămâne în continuare fără bani și fără kilometri noi în 2011, deși până acum CNADNR a făcut plăți de 5,2 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) către compania americană Bechtel, care construiește această șosea.
Cu alte cuvinte, până acum un kilometru din Autostrada Transilvania a costat statul 100 milioane de lei (23,8 mil. euro), iar în prezent un singur tronson, cu o lungime de 64 de kilometri (Suplacu de Barcău-Borș) este teoretic în construcție. De ce doar teoretic? Pentru că, în realitate, Ministerul Transporturilor nu a prevăzut anul acesta niciun ban pentru acest drum. “În prezent lucrările pe secțiunea 3C Suplacu de Barcău-Borș se desfășoară în ritm redus din cauza constrângerilor bugetare”, spun cei de la CNADNR.
Dacă la finalul anului trecut, Transporturile estimau că acest tronson, cu o valoare contractuală de 963 milioane de euro, va fi gata în 2012, acum reprezentanții CNADNR, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, se feresc să dea vreo estimare privind termenul de finalizare. “În funcție de prevederile bugetare, graficul de lucrări va fi actualizat”, este singura reacție a CNADNR privind estimările de finalizare a vreunui kilometru din Autostrada Transilvania.
Pe
de altă parte, pentru tronsonul Deva-Orăștie, ce a fost scos la
licitație și câștigat anul trecut de firmele Strabag și Straco
Grup, termenul estimat de finalizare rămâne în picioare: 2012. “În
prezent se află în fază avansată lucrările pregătitoare. Au fost
realizate în proporție de 50% lucrările de diagnostic arheologic și
se află în desfășurare lucrările de descărcare arheologică. În data
de 2 mai 2011 a fost emis avizul favorabil de începere a lucrărilor
din punct de vedere arheologic pentru aproximativ 25% din lungimea
traseului (32 km – n.red.)”, anunță CNADNR, adăugând că la mijlocul
lunii mai încă 25% din lungimea traseului va primi avizul
arheologic. Până acum, constructorii tronsonului Deva-Orăștie au
primit un avans de 26,7 milioane de euro, fără TVA, din totalul
contractului de 178 milioane de euro, fără TVA.
Excluzând Autostrada Transilvania, CNADNR a efectuat până acum
plăți de circa 577 milioane de euro pentru cei aproximativ 260 de
kilometri de autostrăzi ce se află în prezent în construcție. Adică
peste 46% din valoarea totală a contractelor pentru aceste
autostrăzi, de 1,2 miliarde de euro.
AȘTEPTÂND NOI LICITAȚII. Două tronsoane rămân însă “în aer” momentan. Finalizarea autostrăzii Cernavodă-Medgidia, care și-a pierdut în luna aprilie constructorul, compania franceză Colas, ar urma să mai coste între 500 și 700 de milioane de lei (120-170 milioane de euro), fără TVA, potrivit unui anunț de intenție publicat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Potrivit CNADNR, traficul pe acest tronson va fi deschis în trimestrul al patrulea al lui 2012.
Aceeași situație și în cazul tronsonului Moara Vlăsiei-Ploiești (42,5 kilometri): contractul cu firmele a trei oameni de afaceri români, supranumiți “regi ai asfaltului” (Spedition UMB, Tehnostrade – ambele controlate de Dorinel Umbrărescu, PA&CO International – Costel Cășuneanu și Euroconstruct Trading ’98 – Dan Beșciu), a fost reziliat tot în aprilie.
“În perioada următoare, CNADNR va lansa procedurile de atribuire pentru contractele reziliate Cernavodă-Medgidia și Moara Vlăsiei-Ploiești”, potrivit CNADNR.
La acestea se adaugă licitațiile pentru cele două loturi de pe tronsonul Lugoj-Deva, nelicitate până acum, pentru care CNADNR a găsit fonduri necesare, în urma economiilor rezultate în urma licitațiilor pentru cei 183 de kilometri din vestul țării, de pe Coridorul IV paneuropean. Valoarea estimată a acestor două loturi se ridică la 1,4 miliarde de lei (333 milioane de euro), respectiv 1,7 miliarde de lei (404 milioane de euro).
Anul acesta, Ministerul Transporturilor are un buget de investiții de circa 8 mld. lei (aproape 2 mld. euro), mare parte din această sumă urmând să revină CNADNR. În 2010, CNADNR a avut la dispoziție fonduri de 7,3 mld. lei (1,7 mld. euro).
Dacă autostrăzile Medgidia-Constanța și Arad-Timișoara, respectiv centurile la standard de autostradă ale municipiilor Constanța și Arad vor fi finalizate anul acesta, chiar și numai parțial, pe o bandă pe fiecare sens, rămâne încă una dintre principalele necunoscute ale ecuației autostrăzilor de anul acesta.
Cert este că România, cu numai 314 kilometri de autostradă în prezent, va rămâne și în 2011 la coada ierarhiei Uniunii Europene la capitolul autostrăzi, după ce țări mai mici din regiune, precum Ungaria sau Bulgaria, ne-au întrecut cu câteva zeci sau chiar sute de kilometri.