Sectorul bancar european se află la răscruce în condițiile în care liderii europeni se pregătesc să ia două decizii care pot afecta profund creditorii de pe continent. În primul rând, se lucrează la un plan de recapitalizare a băncilor, cel mai probabil tot cu banii contribuabililor. În al doilea rând, se vehiculează tot mai des ideea, împotriva căreia bancherii de top ai Europei lansează critici dure, ca băncile să accepte pierderi de până la 50% din valoarea obligațiunilor elene pe care le dețin.
Acest al doilea scenariu ar putea determina o naționalizare temporară a unora dintre băncile grecești, potrivit unui reprezentant al BlackRock, companie care “cunoaște” secretele sistemului bancar elen deoarece auditează portofoliile creditorilor și caută soluții pentrua-i ajuta să recapete acces pe piețele financiare, scrie agenția de presă Thomson Reuters.
Băncile elene, cei mai importanți creditori ai Atenei, ar putea fi nevoite să acceseze fonduri de urgență de la stat deoarece ar raporta pierderi foarte mari dacă restructurarea datoriilor grecești ar deveni mult mai agresivă, iar investitorii vor continua să își vândă participațiile.
Băncile grecești au pierdut în ultimul an 84% din capitalizare, adică aproape 20,5 mld. euro, au devenit dependente de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru lichiditate și se clatină tot mai puternic sub povara datoriilor suverane ale Greciei. De la sfârșitul lunii martie, când discuțiile privind datoriile Greciei au revenit în centrul atenției, cotațiile băncilor grecești au urmat un trend descrescător, iar căderile s-au accentuat în ultimele săptămâni, în condițiile în care falimentul statului grec devine tot mai probabil.
În România sunt prezente șase bănci grecești: National Bank of Greece (NBG) prin Banca Românească, EFG Eurobank Ergasias prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank, Agricultural Bank of Greece (ATE Bank) și Emporiki Bank, dintre care primele trei au o cotă de piață însumată care depășește 10%. National Bank of Greece are cea mai mare expunere față de statul elen, de 12,9 mld. euro, fiind urmată de EFG Eurobank cu 8,7 mld. euro și Piraeus cu 8,1 mld. euro.
Nemții vor pierderi mai mari pentru bănci
Ministrul german de finanțe Wolfgang Schauble a afirmat că investitorii privați trebuie să accepte un writedown (reducere a valorii contabile a activelor) mai mare de 21%, stabilit în vară odată cu cel de-al doilea bailout oferit Greciei. Josef Ackermann, șeful Deutsche Bank, nu este însă de acord cu o astfel de măsură. El consideră că reglementările financiare mai dure, impunerea unor rezerve mai mari de capital și convingerea investitorilor de a accepta pierderi mai mari din deținerea de obligațiuni grecești sunt contraproductive pentru economie deoarece ar restricționa creditarea.
“Injecția de capital nu va soluționa problemele actuale. Nu capitalul băncilor reprezintă problema, ci mai degrabă faptul că obligațiunile guvernamentale și-au pierdut statutul de active fără riscuri”, a declarat Ackermann, citat de Bloomberg.
Prin urmare, interesele băncilor se află în contradicție cu soluțiile propuse de liderii europeni pentru a remedia criza datoriilor, iar situația devine critică în condițiile în care investitorii și politicienii din întreaga lume așteaptă un pachet de măsuri concrete care să fie anunțat la summitul de la Bruxelles de la finalul acestei săptămâni.
Bancherii și politicienii trebuie să se unească
“Cel mai deprimant efect al crizei este cearta dintre politicieni, autoritățile europene de reglementare și bănci”, apreciază analistul Christopher Wheeler de la filiala din Marea Britanie a creditorului italian Mediobanca. El a mai spus că băncile sunt afectate de turbulențele de pe piețele financiare, iar ajungerea la un compromis cu liderii europeni este în interesul lor. Totodată, băncile trebuie să facă front comun cu UE pentru a găsi o soluție care să calmeze piețele financiare, consideră Wheeler.
Băncile europene aleargă după petrodolari
Băncile europene își pun speranțele în fondurile de investiții din Orientul Mijlociu și în creditorii nord-americani și asiatici pentru a cumpăra “muntele” de active pe care plănuiesc să le vândă în următoarele luni pentru a se recapitaliza, scrie Financial Times. Drumul a fost deja deschis de vânzarea unității din Luxemburg deținute de banca franco-belgiene Dexia către investitori din Qatar și de vânzarea diviziei de retail din Luxemburg a creditorului belgian KBC către fondul de investiții din Qatar, Precision Capital. Totodată, șeful fondului de investiții Qipco din Qatar, șeicul Hamad bin Abdullah al-Thaini, a afirmat că investițiile sale prioritare sunt băncile europene și că “studiază multe oportunități”.