Inainte de 1989, in Baita Plai, judetul Bihor, lucrau peste 10.000 de oameni, sub atenta supraveghere a oamenilor Securitatii. Pentru a fabrica bomba nucleara, sovieticii au scos de aici munti de uraniu. Cand zacamantul a fost epuizat, satul a inceput sa decada din punct de vedere economic si demografic. Acelasi lucru s-a intamplat si cu cele doua localitati miniere dezvoltate in jurul exploatarii de uraniu – Nucet si Vascau – care au involuat, ajungand sa fie cele mai mici orase din Romania, cu o populatie de cateva ori mai mica decat cea dintr-o comuna cat de cat mai rasarita. Aici au ramas doar batranii, cei tineri plecand de teama saraciei si a radiatiilor de la fostele mine de uraniu. In Nucet, de pilda, un singur om de afaceri a vrut sa investeasca intr-o fabrica de incaltaminte. A renuntat, vazand ca nu gaseste nici macar o zecime din mana de lucru de care ar fi avut nevoie.
Baita e cunoscuta de peste 700 de ani pentru exploatarile de cupru. Aici s-a mai sapat dupa aur, plumb, zinc si molibden. Minereul de uraniu a fost descoperit de germani in timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar actele au cazut, ulterior, in mana sovieticilor. Incepand din 1952, acestia au inceput sa extraga uraniu de aici si sa-l foloseasca pentru bombe nucleare. In 1984, cand zacamantul a fost golit, la Baita Plai s-a infiintat primul depozit de deseuri radioactive din Romania. Zona era, oricum, deja poluata. Depozitul e amenajat intr-o galerie de doi kilometri din fosta cariera. Introduse intr-o capsula de sticla si incastrate in butoaie de 100 litri in care s-a turnat beton, deseurile sunt zidite in peretii galeriilor auxiliare. #leadend#
Cele mai periculoase materiale ating un nivel de radiatii de 20 sievert pe ora. Un sievert reprezinta doza maxima de radiatii pe care o poate absorbi organismul uman intr-o ora. Limita de siguranta pentru organism este de 0,06 sievert pe ora.
Nu vin aici teroristii
Daca in anii ’50, zona era pazita de oameni ai Securitatii, astazi la poarta depozitului de deseuri radioactive nu mai sta nimeni. “In 1954 aveam sub mana 125 de militari. Fiecare camion ce iesea din exploatare era insotit de un soldat care avea ordin sa traga fara somatie”, povesteste fostul locotenent de Securitate Simion Rosca.
Pentru a pazi cat mai eficient zona, rusii au pus becuri si prin padure. Orice intrus era imediat alungat. “Rusii tineau mult la acest secret. Absolut nimeni nu trebuia sa stie de zacamant”. Secretul a ramas sub sapte lacate si dupa plecarea sovieticilor. Inginerii invatau in facultate despre exploatari de uraniu din Canada, SUA si Zimbabwe, dar nu si despre Baita Plai. Pe foile prin care absolventii erau repartizati la Baita scria “exploatare de sulfuri complexe”.
Paradoxal, in ciuda secretului care il inconjoara si a pericolului pe care il reprezinta, in Romania anului 2003, depozitul de la Baita e mai prost pazit decat un butic de cartier. Pentru a ajunge la poarta depozitului nu ai nevoie nici de acte false, nici de arme de foc. In perimetrul exploatarii miniere se poate intra pe poarta, spunand ca mergi la cules de ciuperci, sau ocolind poarta pe un drum lateral.
La usa depozitului, nici urma de paznic. Cu toate acestea, autoritatile se ascund in spatele secretului de serviciu. “Datele privind masurile concrete de paza a depozitelor de deseuri radioactive constituie informatii clasificate”, spune secretarul de stat Lucian Biro, presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN).”Noi n-am facut nici un plan in eventualitatea unui atac terorist, pentru ca e putin probabil. Daca intri in depozit si spargi butoaiele, in primul rand te iradiezi si tu. Exista modalitati mult mai eficiente si mai putin riscante de a face rau”, spune lt.col. Andrei Scrobota, de la Apararea Civila.
Totusi, cireasa de pe acest tort amar o reprezinta faptul ca, in actele Primariei Nucet, de care tine si Baita Plai, depozitul de deseuri radioactive nu exista. “M-am rugat de ei in mod repetat ca, daca tot isi aduc gunoaiele aici, macar sa-si deschida punct de lucru, sa castige si bugetul local un ban de pe urma lor. Nu m-a bagat nimeni in seama”, spune Costel Sirghie, primarul orasului Nucet.
Primaria nici nu are idee de vreun plan de protejare a populatiei in caz de accident sau de atac terorist. “Acestea sunt informatii clasificate. Noua nu ne-a comunicat nimeni nimic”.
Desi exploatarea de uraniu s-a inchis, camioanele cara minereu din halda de steril catre moara din Stei. Teoretic, transporturile sunt secrete si se fac cu masini speciale. Practic, e vorba de patru camioane obisnuite. De-a lungul celor 15 kilometri de drum, soferii duc minereul fara sa-l acopere cu prelata.”De cate ori mergem noi in zona se da imediat alarma si fiecare pune peste bena o prelata uda, asa cum trebuie”, spune Liana Gorcea, seful Laboratorului Igiena Radiatiilor din cadrul Directiei de Sanatate Publica Bihor. Asa incat sanatatea intregii populatii din zona e lasata pe seama unor soferi mult prea grabiti ca sa mai intinda prelata peste ceea ce transporta.
Zadarnica zona defavorizata
Faima proasta a zonei face insa la fel de mult rau cat radiatiile. In preajma Nucetului nu vrea sa vina nici un investitor. “Degeaba suntem zona defavorizata, degeaba am scos o Carte Alba a orasului. Singurul investitor strain care a venit a zis: ‘Domnule, eu daca imi fac o hala aici, n-o mai pot vinde niciodata. Toata lumea stie ca e zona radioactiva’ “, spune primarul Costel Sarghie.
In lipsa unor investitori, Baita Plai saraceste cu fiecare zi. Cei care prind o slujba in Beius sau Stei fug cat de repede pot. Locul lor e luat de familii cu multi copii care, inglodate in datorii, si-au vandut casele pe bani marunti si au fost nevoite sa-si cumpere un apartament si mai ieftin, langa groapa de gunoi radioactiv a Romaniei.
Doar cinci dintre cei 110 locuitori ai Baitei Plai au loc de munca. Ceilalti traiesc din pensie sau din ajutor social. Ca sa mai scoata un ban, oamenii vand ciuperci, fructe de padure si caramida luata din zidurile vechii exploatari.Satul mai detine un alt record trist: aici se gasesc cele mai ieftine locuinte din Romania. Un apartament cu doua camere costa doar 12 milioane de lei – pentru ca blocurile au lemnaria putreda, instalatia de incalzire facuta praf, iar beciurile sunt pline de mizerii. Asezarea nu e un sat adevarat, pentru ca nu are case sau gospodarii. Cateva bojdeuci, gradini si patru blocuri ridicate de sovietici in ’54 strajuiesc drumul de piatra.
Garantat pana in decembrie 2004
Nu exista o sursa obiectiva care sa poata depune marturie cu privire la nivelul radiatiilor din zona Baita. Masuratorile le face doar Comisia Nationala pentru Controlul Activitatii Nucleare (CNCAN), singura institutie abilitata prin lege sa detina aparatura necesara. Codruta Nedelcu, coordonatorul principal al Asociatiei Romane a Iubitorilor Naturii (ARIN), sustine ca institutia nu e suficient de transparenta. “Orice informatie ceri CNCAN despre exploatarile de uraniu, ti se spune: ‘Sunt informatii clasificate’ “.ARIN a initiat un proiect privind “accesul la informatiile de mediu in domeniul nuclear”, dar concluziile preliminare sunt descurajante. Pe de alta parte, CNCAN sustine, printre altele, ca nivelul radiatiilor din zona nu prezinta pericol pentru mediu si populatie. Depozitul de la Baita Plai are toate avizele necesare pana in decembrie 2004.
“Uraniul constituie principalul factor de risc in cazurile de cancer bronho-pulmonar, dar situatia nu e alarmanta in teren: in Nucet s-au inregistrat doar 4 cazuri, iar in Stei 7”, spune dr. Simona Mihutiu. Cu toate acestea, medicul nu exclude posibilitatea “impactului unui factor de mediu”, pentru ca judetele Bihor, Cluj si Arad sunt in top la numarul cazurilor de cancer.
“Compania Nationala a Uraniului a comandat la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive un studiu privind riscul radiologic reprezentat pentru populatie si pentru mediul inconjurator de lucrarile miniere executate in trecut si in prezent pentru extragerea uraniului. In urma studiului a rezultat ca in prezent nu exista un impact semnificativ asupra mediului in afara zonei controlate, reprezentata de incinta sectorului minier”, sustine Lucian Biro, presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatii Nucleare.