Indiferent de evolutia in ansamblu a pietei romanesti de produse electronice si electrocasnice din ultimii ani, un segment a inregistrat an de an cresteri sustinute.
Clientii tipici ai produselor premium, mai putin sensibili la factori precum inflatia, cursul de schimb leu-dolar si implicit pretul produsului, cumpara tot mai mult, iar volumele de vanzari incep sa conteze in afacerile importatorilor.
Daca in urma cu ceva timp marci importante de electrocasnice, precum Miele, AEG sau Liebherr nu se prea gaseau prin magazinele de electronice din Romania, lucrurile s-ar putea schimba in urmatoarea perioada.
Prezenti pe piata romaneasca de la jumatate anilor ’90, suedezii de la Electrolux au lansat in urma cu cateva saptamani prima lor gama completa de produse electrocasnice AEG, aceasta fiind marca premium din cadrul grupului suedez.
Miscarea a fost dictata, spune Carmen Georgescu, director de marketing la Electrolux Romania, de cresterea interesului pe piata romaneasca pentru produsele din categoria superioara.
“Sunt atatea noi vile aflate in constructie in Romania. Acestia sunt clientii pentru marcile premium, cum este cazul AEG”, precizeaza Georgescu.
Grupul american Whirlpool a realizat la randul sau o premiera, prin aducerea pe piata romaneasca a unei game complete de produse incorporabile (cuptoare traditionale, cuptoare cu microunde, hote, plite si masini de spalat vase).
“Produsele incorporabile incep sa fie tot mai cautate, care sunt interesati nu doar de functionalitatea produsului ci si de modul cum acesta se incadreaza in bucatarie, iar pentru acest lucru sunt dispusi sa plateasca suplimentar”, explica Lucian Ghitescu, product manager Whirlpool Romania pentru gama de produse incorporabile.
Doar frigiderul nu e incorporabil
Ceilalti jucatori de pe piata romaneasca de electrocasnice nuanteaza ideea. “Orice vila nou construita este echipata cu produse electronice si electrocasnice din categoria premium. Poate cea mai reprezentativa categorie de produse premium este reprezentata de produsele incorporabile”, este de parere Eugen Paturan, director de tara pentru Romania al producatorului italian Merloni Elettrodomestici, care detine marcile Ariston si Indesit.
El spune ca daca atunci cand vine vorba de cuptoare si aragazuri romanii cu bani aleg un produs incorporabil, in cazul combinelor frigorifice sau al masinilor de spalat sunt preferate asa numitele produse freestanding – cele obisnuite, care se gasesc aproape in bucataria oricarei familii din Romania.
“Cred ca pentru unii dintre oamenii cu bani este o chestiune de imagine sa aiba o combina frigorifica de dimensiuni importante si care sa se vada, sa nu fie incorporata in mobilier, cum este cazul aragazurilor. Din acest punct de vedere se poate face o similitudine cu piata auto”, este de parere Paturan.
Parerea este combatuta de reprezentantii retelelor de magazine care vand produse electronice si electrocasnice. “Este clar ca masina este pentru majoritatea romanilor cu bani, fie ei antreprenori sau manageri sau pur si simplu oameni cu bani. In timp ce frigiderul sau masina de spalat nu vor fi niciodata probleme de prestigiu pentru aceiasi romani, deci aici achizitia va fi dictata de pragmatism si de necesitate, deci mai putin de aspiratie”, sustine Marius Ghenea, director general al retelei de magazine Flanco.
El crede ca singura zona unde automobilul vine aproape de electronice/electrocasnice ca si perceptie este zona produselor high-end de tipul ecranelor cu plasma sau cu cristale lichide (LCD).
“Desi, din nou, nu e o comparatie foarte buna, pentru ca un ecran cu plasma de diagonala mare si al unui brand de prestigiu poate intr-adevar costa la fel de mult cat o masina, dar in timp ce cu masina poti merge peste tot si devine o emblema a utilizatorului, ecranul cu plasma ramane acasa in living, adica numai pentru familie, prieteni si apropiati”, adauga Ghenea.
Cat de mult este 5 la suta
Chiar si asa, fie ca este vorba de frigidere, aragazuri, televizoare cu plasma sau orice alt produs ce poate fi incadrat in categoria premium, vanzarile pe piata romaneasca sunt in crestere. In aceste conditii, cred jucatorii din domeniu, ponderea produselor premium in totalul celor 1,5 milioane de produse electronice si electrocasnice ce se vand anual pe piata locala a ajuns la peste 5%.
“In perioadele in care piata are o crestere importanta, cum a fost cazul anul trecut, ca urmare a exploziei sistemelor de rate, ponderea marcilor premium este mai mica, deoarece cresterea este data de sgmentele de jos ale pietei. Insa anul acesta cred ca ponderea va creste, ca urmare a evolutiei modeste a pietei din primele luni”, sustine Paturan.
Produsele premium mai au insa un inconvenient pentru importatori si comercianti.
“Produsele de acest gen au nevoie de o sustinere mai puternica atat inainte de vanzare cat si dupa vanzare (asteptarile clientilor fiind corelate cu numele de marca si bineinteles cu pretul platit). Din acest motiv, in lipsa unor cantitati mari de produse care ar putea fi vandute, piata din Romania este uneori exceptata de marii producatori din distributia marcilor lor de lux sau in orice caz, nu se fac eforturi semnificative pentru promovarea acestora, chiar daca ele sunt disponibile la vanzare pentru Romania”, adauga Ghenea.
Mai e mult pana in Polonia
Nu este de mirare astfel ca Romania este mult in urma statelor din Europa de Vest, sau chiar al vecinilor precum Ungaria sau Cehia.
“Daca analizam piata de profil din Occident, vom observa ca produsele din segmentul mediu sunt cele mai bine vandute. In Romania, in lipsa paturii medii a societatii, si datorita unui volum de vanzari relativ mic raportat la numarul populatiei, vom observa ca majoritatea produselor din domeniul electronic si electrocasnic se incadreaza in categoria low”, spune Dan Ostahie, director general al retelei de magazine Altex.
“Exista si o piata de branduri premium, in special in zonele urbane din tara. Produse din categoria premium, la fel ca si produsele din gama low, au cunoscut o crestere semnificativa relationata la piata in ultimii ani, mai ales in 2003. Tendinta pietei ne indreapta catre produse din categoria medie, dar acest lucru nu este realizabil atata timp cat salariile romanilor si PIB-ul raman la un nivel foarte scazut fata de vecinii nostri din Vest. In Romania, la nivel national, vorbim de 20% dotare a populatiei cu electronice si electrocasnice, iar in Polonia sau Ungaria, procentul este in jur de 40%. Nivelul salarial si lipsa unei infrastructuri solide se numara printre motivele principale ale acestei diferente”, adauga Ostahie.
Din 2008, in “normal”
Ghenea de la Flanco sustine ca achizitia produselor premium se face pe criterii de volum. “Produsele mici (camere video, camere digitale, PDA, notebook) se achizitioneaza de multe ori din strainatate, din cauza de pret (in principal din cauza taxelor), lasandu-ne (comerciantilor de pe piata romaneasca – n. red) la dispozitie o piata relativ ingusta, in timp ce produsele mari ca volum sunt destul de rar achizitionate din strainatate”, completeaza reprezentantul Flanco.
Reprezentantul Altex avanseaza chiar si un verdict. “Pana vom intra in UE si consumul intern va creste, probabil ca o mare parte din romani vor continua sa-si achizitioneze masini, imbracaminte si electrocasnice din strainatate. Estimez ca abia in 2008, piata se va indrepta spre ‘normal’ – cea mai mare pondere la produsele din gama medie”, sustine Ostahie.
Daca pana si presedintele Ion Iliescu si-a luat plasma…
Unul dintre produsele asociate de clienti cu ideea de lux, avand in vedere pretul de peste 4.000 de euro, este televizorul cu plasma. Daca in urma cu doi-trei ani, cele 30 de ecrane cu plasma cumparate de operatorul de telefonie mobila Orange Romania pentru a fi amplasate in show-room-urile sale reprezentau aproape o treime din piata, in prezent vanzarile de televizoare cu plasma sunt estimate de jucatorii de pe piata romaneasca la 300-400 de unitati si in jur de 1,5 milioane euro.
Cu multi bani, sofisticat, provenind din zone urbane, si posesor al unui standard de viata ridicat. Acesta este, potrivit jucatorilor din piata, profitul clientului de televizoare cu plasma.
La alta categorie de consumatori se adauga firmele, care cumpara in general acest tip de televizoare pentru sali de conferinte.
Surprinzator, pe lista posesorilor de televizoare cu plasma se afla si presedintele Romaniei, Ion Iliescu, care, potrivit declaratiei de avere si-a “cumparat din comert un aparat TV cu cristale lichide si ecran mare si unul cu plasma”.
Cresterea acestui segment este poate cel mai bine ilustrata de evolutia vanzarilor retelei Domo. Astfel, daca in 2002 reteaua vindea, potrivit oficialilor sai, 23 de ecrane cu plasma, anul trecut valoarea crestea cu 65%, ajungand la 38 de unitati. Cu toate acestea, spune Lorand Szarvadi, directorul general al Interexpo, societatea care detine reteaua Domo, ponderea este aproape nesemnificativa, avand in vedere cele 75.000 de televizoare vandute anul trecut pe piata romaneasca. Valoric insa, apreciaza Szarvadi, ponderea plasmelor s-a apropiat de 1% din vanzarile de televizoare ale Domo.
Anul acesta, vanzarile ar trebui sa creasca cel putin in acelasi ritm, nu numai in cazul Domo, ci si al celorlalte retele de magazine, mai ales ca jucatorii din piata se asteapta la scaderi importante ale preturilor.
Acest fenomen este deja vizibil in vestul Europei, urmand a se regasi si pe piata romaneasca in a doua jumatate a acestui an, ceea ce ar putea duce vanzarile pe termen mediu spre nivelul psihologic de 1.000 de unitati.
ionut.bonoiu@zf.ro