Elvetia se adapteaza noilor reguli privind secretul bancar

Elvetia a salutat acordul intern la care au ajuns statele UE in privinta impozitarii veniturilor din depozitele bancare, dar a reiterat ca se va alinia prevederilor respective doar daca se ajunge la un acord si in cazul altor tratate bilateralecare sunt negociate cu UE.
Dupa 14 ani de discutii, ministrii Finantelor din Uniunea Europeana au cazut in cele din urma de acord pentru a schimba informatii cu privire la conturile bancare din strainatate ale cetatenilor din 12 state ale UE.
Luxemburg, Belgia si Austria, care nu intra in acest cadru deoarece au decis sa conserve secretul bancar, vor aplica un sistem de impozitare la sursa. Acest impozit, fixat la 15% incepand de la 1 ianuarie 2004, va ajunge la 20% la 1 ianuarie 2007 si la 35% la 1 ianuarie 2010. Cele trei tari au convenit, pe de alta parte, ca impozitul sa fie impartit intre tara de origine a depunatorului, care va primi 75%, si tara unde sunt plasate capitalurile, care va primi 25%.
In urma unor dezbateri amanuntite, Elvetia a acceptat sa procedeze asemenea celor trei state, pentru a limita concurenta intre pietele financiare europene. In schimb, ridicarea secretului bancar elvetian nu mai este de actualitate.
Ministrul elvetian al Finantelor Kaspar Villiger a declarat presei ca mai raman de rezolvat aspecte legate de tratatelor privind combaterea fraudelor si controalele transfrontaliere. “Inainte de semnarea acordului referitor la impozitarea economiilor, trebuie solutionate celelalte probleme”, a afirmat el.
Acordul privind impozitarea veniturilor din depozitele bancare face parte dintr-un pachet mai larg de acorduri pe care Elvetia il negociaza cu vecinii din Uniunea Europeana.
UE a dorit ca statul sa adere la regulile convenite marti de membrii sai, insa fortareata bancara a decis, conform unui proiect de acord international, sa lase intact secretul bancar si sa-si protejeze industria de gestionare a patrimoniului privat, masurata in mii de miliarde de dolari.
Villiger a ridicat o serie de intrebari cu privire la costul acordului pentru bancile care vor fi nevoite sa impuna impozite de pana la 35% la dobanzile generate de conturile bancare din Elvetia ale rezidentilor UE.
Elvetia va remite 75% din impozit statelor din UE, care isi vor putea majora veniturile bugetare cu ajutorul acestui acord.
Acordul ar putea antrena unele pierderi din activitate pentru bancile elvetiene, intrucat centrele financiare din afara UE se grabesc sa-i atraga pe investitori. “Se stie ca unele tari – nu vreau sa mentionez Singapore – sau, mai degraba, bancile din aceste tari organizeaza comitete de primire foarte atractive pentru investitorii europeni”, a afirmat Villiger.
Bancherii elvetieni au respirat usurati ca acordul nu ii va obliga sa divulge informatii legate de depozitele de economii constituite de clienti, ceea ce ar fi subminat o filozofie bancara care a facut din Elvetia destinatia unei treimi din capitalurile mondiale plasate in strainatate.
Insa ei nu s-au aratat prea entuziasti, dat fiind faptul ca acest “compromis acceptabil” va conduce la costuri suplimentare intr-o perioada dificila pentru industria bancara.
“Va fi nevoie de investitii substantiale in infrastructura IT – nu numai in Elvetia, ci si in restul Europei”, a declarat purtatorul de cuvant Monika Dunant al grupului bancar UBS.
Michel Derobert, secretar general al Asociatiei Elvetiene a Bancherilor Privati, a declarat ca bancile elvetiene si europene vor fi in dezavantaj comparativ cu institutiile non-europene. “Va fi complicat pentru toata lumea. Povara administrativa va fi la fel de mare in cazul schimbului automat de informatii ca in cel al sistemului de impozitare la sursa”, a afirmat el.