Italienii de la Enel spun că atragerea unui nou investitor străin în construcția reactoarelor 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă este esențială, în contextul în care în actuala structură proiectul nu poate fi implementat doar de statul român, ArcelorMittal România și Enel, singurii investitori care au mai rămas interesați de cel mai ambițios proiect energetic al României din ultimii 20 de ani.

Calculele pe care se bazează Enel sunt următoarele. Statul român, reprezentat prin Nuclearelectrica, a spus că poate susține o participație de 40% în EnergoNuclear, compania de proiect înființată pentru realizarea investiției de la Cernavodă. În prezent, Nuclearelectrica are o participație de circa 85% după ce a fost nevoită să cumpere rând pe rând pachetele de acțiuni abandonate de cehii de la CEZ, Iberdrola (Spania), GDF SUEZ (grup franco-belgian) și RWE (Germania). La rândul lor, italienii mai au 9,15% din EnergoNuclear, iar ArcelorMittal România 6,2%. În contextul în care atât Enel, cât și Arcelor au opțiunea de a-și dubla aceste participații, acesta fiind pragul negociat cu boardurile celor două grupuri, iar statul ar ajunge la cei 40%, este obligatorie atragerea cel puțin a unui investitor străin pentru preluarea pachetului de aproape 30% rămas.

“Doar noi trei nu putem face aceste reac­toare. Enel are opțiunea de a-și dubla participația și Arcelor la fel, iar dacă statul va ajunge la 40% este necesară atragerea unui alt investitor străin. Dacă nu se găsesc acești investitori, proiectul reactoa­­relor 3 și 4 ar trebui revizuit”, spune Luca D’Agnese, country ma­nagerul Enel România.

Proiectul de 4 miliarde de euro al celor două reactoare de la Cernavodă a primit la începutul acestui an o lovitură dură după ce patru din cei șase investitori străini atrași de această investiție au decis s-o abandoneze. Mai mult, problemele de la centrala nucleară Fukushima intervenite în urma catastrofei naturale din Japonia au dăunat mult industriei nucleare, Germania, cea mai puternică economie europeană, anunțând că va renunța complet la această formă de energie. Astfel, misiunea statului român de a găsi noi investitori interesați devine și mai dificilă.

“A fost discutată și posibilitatea construirii unui singur reactor, dar această decizie îi aparține statului român”, a mai precizat D’Agnese.

Potrivit celui mai recent calendar anunțat de Ministerul Economiei pentru proiectul de la Cernavodă, până în martie 2012 ar trebui adus un nou investitor pentru cele două reactoare, astfel încât în 2013 să poată începe construcțiile. În calendarul inițial, construcția celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut.

În afară de proiectul de la Cernavodă, italienii mai sunt implicați în dezvoltarea a două termocentrale pe cărbuni, una la Galați și una la Brăila, și a mai multor parcuri eoliene în Dobrogea.

Una dintre problemele cu care compania se confruntă, situație generalizată la nivelul furnizorilor de energie, este cea a datoriilor CFR care au ajuns la un nivel de 187 de milioane de euro numai către Enel.

“Această situație ar putea crea probleme pentru investițiile și pentru expansiunea noastră, dar suntem în dialog cu autoritățile”, a mai precizat D’Agnese.

Enel este cel mai mare distribuitor privat de energie electrică din România având în portofoliu trei foste filiale Electrica preluate în urma unor procese de privatizare: Banat, Dobrogea și Muntenia Sud.

Proiectul de 4 mld. euro al celor două reactoare de la Cernavodă a primit la începutul acestui an o lovitură dură după ce patru din cei șase investitori străini atrași de această investiție au decis s-o abandoneze.