Proiecte energetice in valoare de circa 6 miliarde de euro, care ar putea crea mii de locuri de munca si ar putea insemna pentru multe companii locale iesirea din criza, gandite intre statul roman si investitori privati, refuza sa se concretizeze. Reactoarele 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda, proiect de 4 miliarde de euro, au deja o intarziere de un an si multi investitori se indoiesc de capacitatea statului roman de a-si sustine participatia majoritara, in timp ce parteneriatele semnate in 2008 cu Termoelectrica pentru investitii de 2 miliarde de euro inca se zbat in faza studiilor de fezabilitate.
“Sectorul energetic este strategic si statul vrea sa detina controlul asupra noilor proiecte cu toate ca lipsesc lichiditatile pentru a asigura finantarea necesara”, spune Ramona Volciuc Ionescu, senior associate in cadrul DLA Piper.
Volciuc da poate cel mai elocvent exemplu pentru aceasta problema si anume cea a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.
“Exemplul “clasic” este reprezentat de reactoarele 3 si 4, proiect in care statul intentiona initial sa detina aproximativ 20% din societatea de proiect insa inainte de semnare cota dorita a urcat la 51%. Bineinteles, in prezent statul are dificultati in a asigura finantarea ce ar permite demararea constructiei celor doua reactoare. Nu este exclus ca statul sa fie de acord sa-si reduca participatia in acest proiect in viitorul apropiat”, crede Volciuc. Aceasta nu este singura problema care porneste de la statul roman.
“Intrucat in ultimii ani s-au succedat mai multe exercitii electorale care au produs diferite schimbari in reprezentarea in functiile executive, acestea au implicat o anumita lipsa de continuitate in activitatea institutiilor relevante implicate in proiectele de asociere, precum si incertitudini sau incetiniri in derularea acestor proiecte”, spune Cristina Filip, partener in cadrul firmei de avocatura Peli Filip.
Nici partea legala nu pare a fi gandita astfel incat aceste proiecte sa poata avansa mai rapid.
“Cadrul legislativ ramane in continuare greoi, deseori neclar, incomplet si supus unor modificari dese care sunt de foarte multe ori derutante pentru investitori”, mai spune Filip.
In legatura cu cele trei termocentrale de la Braila, Galati si Borzesti pe care Termoelectrica ar vrea sa le construiasca alaturi de Enel (Italia) si E.ON (Germania), CEZ (Cehia), respectiv GDF SUEZ, proiecte cu o valoare totala de 2 miliarde de euro, lucrurile s-au oprit la nivelul studiilor de fezabilitate, in cazul in care acestea au fost finalizate.
“Criza economica a amanat derularea negocierilor. Termoelectrica are probleme financiare chiar fara a aloca resurse pentru investitii in proiecte noi”, spune Volciuc.
Ca efect al crizei, si consumul de energie a scazut anul trecut cu 8,3%.
“Acesta la randul sau este un indicator pentru firmele private intrate in aceste parteneriate public-private pentru a-si calcula capacitatea de a-si recupera investitia”, spune Mihai Mares, partener si coordonator in cadrul casei de avocatura Garrigues Romania.
Mares mai spune ca si reorganizarea sistemului de productie a energiei electrice prin infiintarea celor doua companii uriase Electra si Hidroenergetica le creeaza probleme investitorilor.
De ce nu merge
- Statul isi doreste controlul, dar nu are bani pentru a-si sustine participatia.
- Numirile politice ale unor directori in energie aduc instabilitate proiectelor odata cu schimbarile de pe scena politica.
- Cadrul legal este greoi si plin de practici sau de abordari contradictorii.
- Reducerea consumului de energie face ca recuperarea unei astfel de investitii sa fie pusa sub semnul intrebarii.
- Incertitudinile care planeaza asupra proiectului de restructurare a segmentului energetic pun si ele presiune asupra parteneriatelor dintre statul roman si investitorii privati.