Nick Stern, succesorul lui Joseph Stiglitz in functia de economist-sef al Bancii Mondiale, sustine ca reforma si cresterea economica obtinuta prin aplicarea reformei reprezinta cele mai eficiente solutii de reducere a saraciei in tarile in dezvoltare.
Fost economist-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare in perioada 1994-1999, Stern a preluat in aceasta luna functia de expert principal al Bancii Mondiale in probleme economice.
Stern recunoaste ca de la inceputul aplicarii masurilor de reforma saracia a crescut considerabil in Europa Centrala si de Est si in tarile fostei Uniuni Sovietice, in timp ce China si tarile din estul Asiei au cunoscut un proces invers.
“In graba de a reforma fostele economii de stat au fost facute foarte multe greseli. Consecinta: oamenii din tari ca Rusia cred ca economia de piata inseamna hiperinflatie si somaj, iar privatizarea, un jaf in stil mare”, a afirmat Stern.
El a declarat ca sustine in mare masura conceptiile predecesorului sau, care devenise o personalitate extrem de incomoda pentru Trezoreria SUA si Fondul Monetar International prin criticile virulente la adresa modului in care cele doua institutii au reactionat in urma izbucnirii crizelor financiare care au lovit Asia si Rusia in perioada 1997-1999.
Stern apreciaza ca o serie de idei promovate de Stiglitz, precum prudenta care trebuie manifestata in liberalizarea fluxurilor de capital sau necesitatea asigurarii unei infrastructuri solide inaintea accelerarii reformelor, sunt validate de realitatea economica.
Noul economist-sef al Bancii Mondiale estimeaza pentru acest an o crestere economica medie de 5% la nivelul tarilor in dezvoltare, consolidarea acestui trend anul viitor fiind posibila daca vor fi evitate erori de genul carora au compromis cursa privatizarii marilor companii din Rusia.
“Daca nu este sufocata prin orientari gresite, reforma poate conduce la crestere economica, iar cresterea asigura reducerea saraciei”, a declarat Nick Stern, citat de Reuters.
El a precizat in context ca “proasta functionare a institutiilor angrenate in procesul de reforma poate submina chiar si cele mai bune intentii”.
“Accelerea liberalizarii pietelor de capital inaintea consolidarii institutiilor financiare se poate dovedi foarte riscanta”, a mai spus Stern.
Chiar si FMI, care in ultimii ani se angajase intr-o campanie puternica de sustinere a liberalizarii pietelor de capital, insista acum ca banii trebuie sa circule fara restrictii numai intre tari care dispun de institutii si conditii economice adecvate.