Generalul croat Ante Gotovina si-a pledat ieri nevinovatia in fata Tribunalului Penal International (TPI) de la Haga insarcinat cu investigarea crimelor de razboi din fosta Iugoslavie. Gotovina este acuzat ca in timpul campaniei impotriva enclavei sarbe din Croatia, Republica Krajina, din august 1995, ar fi fost responsabil pentru uciderea a aproximativ 150 de sarbi, persecutarea si deportarea altor catorva mii.
Gotovina, considerat un erou national de catre croati, era cel de al treilea cel mai cautat om de catre TPI dupa generalul sarb Ratko Mladici si fostul lider al sarbilor bosniaci Radovan Karadzici, acuzati de asemenea de crime impotriva umanitatii. El a fost arestat saptamana trecuta de catre autoritatile spaniole in timp ce se afla in Tenerife. Prinderea lui Gotovina a implicat cooperarea mai multor servicii de informatii europene, precum si conlucrarea fortelor de politie din mai multe tari. De asemenea, pentru a coopera pe deplin in capturarea lui Gotovina, autoritatile croate au fost puse sistematic sub presiune de catre diplomatii europeni si cei americani.
In fapt, cazul lui Ante Gotovina risca sa impiedice aderarea Croatiei la Uniunea Europeana, mai multe state membre (in special Suedia) insistand ca negocierile de aderare cu Zagrebul sa nu inceapa decat in momentul predarii fostului general croat. A fost nevoie de sprijinul hotarat al Austriei care a conditionat inceperea negocierilor de aderare cu Turcia de cooptarea Croatiei, pentru ca UE sa dea unda verde Zagrebului.
Din momentul in care a fost pus sub acuzare de catre TPI acum patru ani, Gotovina a fost mereu pe fuga si mereu cu un pas inaintea urmaritorilor sai. Ministrul spaniol de interne, Jose Antonio Alonso, a informat ca acesta folosea mai multe pasapoarte si se baza pe sprijinul puternic al unei retele internationale alcatuita din simpatizanti nationalisti croati, ofiteri din serviciile de informatii croate si fosti camarazi de arme din perioada in care Gotovina a activat in cadrul Legiunii Straine. “Unul din pasapoartele pe care le folosea avea vize din Tahiti, Argentina, China, Chile, Rusia, Republica Ceha si Insulele Mauritius”, a spus Alonso, refacand astfel itinerarul unui fugar extrem de inventiv.
Stirea arestarii sale a provocat un puternic val de indignare in Croatia, acolo unde multi il considera inca una din figurile emblematice ale razboiului de independenta. Au existat voci in Croatia care au pus arestarea lui Gotovina pe seama unei tradari a serviciilor secrete din aceasta tara. La sfarsitul saptamanii trecute, 40.000 de croati s-au strans in centrul orasului Split (al doilea ca marime al tarii), pentru a protesta fata de punerea lui sub acuzatie de catre TPI. Acestia purtau pancarte cu lozinci de genul: “Am fost aparati de catre un erou, nu un criminal”, “Ante Croatia” si “Generale, suntem alaturi de tine”.
Pana sa ajunga artizanul victoriilor militare croate din timpul razboiului din fosta Iugoslavie, Gotovina a dus o viata aventuroasa, petrecuta de multe ori la limita legii. La 16 ani a parasit Iugoslavia maresalului Tito initial la bordul unei nave comerciale, apoi s-a inrolat in Legiunea Straina franceza. Dupa mai multi ani de serviciu militar, timp in care a activat in Africa si in America Centrala si de Sud, Gotovina a primit cetatenia franceza si a decis sa paraseasca Legiunea. Ajuns in Franta, acesta a fost implicat in activitati mafiote, fiind condamnat pentru jaf si santaj.
In momentul inceperii razboiului de independenta al Croatiei, in 1991, Gotovina s-a intoars in tara pentru a sustine cauza militantilor nationalisti, in frunte cu fostul presedinte croat, Franjo Tudjman. Ascensiunea sa in randurile armatei croate este fulminanta, pe parcursul a doar patru ani, ajungand de la gradul de caporal la cel de general.
Gotovina a jucat un rol-cheie in cadrul operatiunii “Furtuna”, considerata unul din momentele de cotitura ale conflictului din fosta Iugoslavie. In mai putin de o saptamana, in august 1995, trupele croate au reusit sa lichideze Republica Krajina, punand astfel capat unei perioade de patru ani de control sarbesc asupra unei regiuni ce se intindea pe aproximativ un sfert din teritoriul Croatiei.
Desi din punct de vedere militar, aceasta operatiune a reprezentat un succes considerabil, inaintarea fortelor croate a generat exodul a aproape 200.000 de sarbi. Nici soarta celor care au ramas nu a fost mai usoara, sute de civili sarbi, in mare parte varstanici, au fost ucisi de catre soldatii croati aflati in subordinea lui Gotovina. mihnea.anastasiu@zf.ro