În primul său răspuns la avertismentul președintelui Traian Băsescu privind eventualitatea ca băncile austriece să oprească finanțarea economiei, Andreas Treichl, CEO al Erste Group – care controlează BCR, afirmă nu numai că nu are de gând să vândă afacerile locale, ci va continua să dea credite pentru că “viitorul României este strâns legat de viitorul BCR”.
“Erste este cel mai mare creditor din țară, prin BCR. Suntem în proces de a crește investiția din România. Și este 100% clar că BCR vrea și va continua să finanțeze economia românească. De aceea suntem acolo. Viitorul României este strâns legat de viitorul BCR. Și cea mai mare bancă din țară are obligația de a fi acolo dacă creșterea economică revine. Acesta este angajamentul nostru”, a spus Treichl într-un interviu acordat agenției Mediafax.Într-o luare de poziție de o duritate fără precedent, președintele Băsescu a declarat joi că băncile statelor europene au obținut “profituri uriașe” în România, iar dacă se pregătesc să o lase nefinanțată în criză este “lipsă de fair play”, el spunând că vrea să creadă că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească “lăcomia” băncilor.
Băsescu a reacționat astfel la scenariile conturate după ce Banca Națională a Austriei a emis săptămâna trecută o serie de instrucțiuni prin care condiționează avansul creditării la subsidiare de creșterea refinanțărilor locale, în principal prin depozite, dar și prin emisiuni pe piața locală și fonduri de la instituții supranaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sau Banca Europeană pentru Investiții.
Astfel, susbsidiarele care sunt expuse în mod deosebit trebuie să se asigure că raportul dintre noile împrumuturi și refinanțarea locală (raportul dintre credite și depozite incluzând refinanțarea locală) să nu depășească 110%, ceea ce echivalează cu posibilitatea de a finanța cu un euro o sucursală dacă aceasta atrage 10 euro din piața locală.
Într-o primă fază băncile austriece vizate – Erste, Raiffeisen și UniCredit – s-au ferit să comenteze, Treichl fiind primul șef de grup care afirmă răspicat că băncile nu și-au dat acordul pe propunerile Băncii Austriei așa cum au fost date publicității. “Am solicitat Băncii Naționale a Austriei ca orice măsură să fie discutată și să fie în total acord cu băncile centrale care ar urma să fie afectate de eventualele decizii. Ceea ce sper foarte mult este că, după aceste declarații, băncile centrale din regiune vor sta împreună să lucreze la o soluție bună pentru totată lumea. Pentru că ceea ce are nevoie regiunea, inclusiv România, pentru anii următori este o șansă de a crește, și această șansă trebuie să fie oferită de către bănci”, a spus Treichl.
Totuși, atât timp cât și Erste, și Raiffeisen au fost sprijinite cu capital de către statul austriac, poziția lor de a “cere” ceva autorităților nu este foarte puternică.
Numai că nu doar băncile vizate contestă demersul Băncii Austriei în forma în care a ajuns la public, ci și BERD, unul dintre investitorii instituționali cu cele mai mari expuneri pe regiune, a criticat momentul și modalitatea în care supraveghetorii sistemului bancar austriac au ales să lanseze acest semnal de corectare a modelelor de business ale băncilor austriece în regiune, semnal care nu a făcut de fapt decât să sperie investitorii.
Șeful Erste spune că banca nu are niciun un fel de problemă în ceea ce privește capitalurile, iar lichiditatea BCR poziționează foarte bine banca în acest moment.
“Pentru a finanța industria, pentru a finanța companiile, municipalitățile din România sau proiectele de infrastructură, nu este o problemă. Restricția de lichiditate ar putea deveni o problemă dacă va reîncepe să crească creditul de consum, dar nu în lei, ci în euro, iar depozitele în valută nu vor crește cu aceeași viteză. Atunci va fi o problemă. Astfel, creditul de consum, care în prezent se află foarte jos, va trebui să fie finanțat mult mai mult pe baza lichidităților atrase din piața locală, dar cred că acesta este oricum un lucru bun.”
Cât privește scenariile care vorbesc despre riscul ca bănci din zona euro să-și vândă activele din regiune pentru a-și consolida propriul capital, Treichl spune că nu ia în considerare astfel de soluții. “Nu avem nicio intenție să plecăm din estul UE sau să vindem active din regiune.”