Este constitutionala candidatura la Parlament a presedintelui Romaniei in functiune?

1. Raspunsul, dupa parerea noastra, este pozitiv.
Presedintele Romaniei, potrivit art. 84 alin. 1 din Constitutie, in timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid politic. Sintagma “nu poate fi membru al unui partid politic” nu este echivalenta cu sintagma “nu poate candida pentru un partid politic”.
De altfel, presedintele in functiune, daca mai are dreptul la un mandat, este de la sine inteles ca poate accepta sa fie candidatul unui partid politic sau a unei aliante de partide politice. Ar fi absurd sa se interpreteze altfel.
Leguitorul constituant roman si Constitutia noastra este una din putinele din lume care consacra aceasta regula, a urmarit ca pe timpul mandatului, presedintele Romaniei sa devina echidistant fata de partidele politice, dar nu si scoatere presedintelui Romaniei in functiune din jocul partidelor politice in ceea ce priveste campania electorala prezidentiala si parlamentara.
A nu fi membru de partid e una, si a candida in numele unui partid sau pe lista unui partid este altceva.
2.Solutia din art. 84 din Constitutie trebuie coroborata si cu dispozitiile referitoare la drepturile electorale.
Astfel, in art. 37 din Constitutie consacrat dreptului de a fi ales se mentioneaza ca au dreptul de a candida, spre a fi desemnati in organele reprezentative inclusiv ca presedinte al Romaniei, cetatenii care au drept de vot, au implinit o anumita varsta (23 de ani pentru Camera DEputatilor, 33 de ani pentru Senat si 35 de ani pentru Presedintele Romaniei) si carora nu le este interzisa asocierea in partide politice, cu precizare directa la art. 40 alin. 3. Or, art. 40 alin. 3 face trimitere la judecatorii Curtii Constitutionale, la avocatii poporului, la magistrati, la membrii activi ai armatei, la politisti si la alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
Se observa cu usurinta ca nu este inclus in sfera celor care nu pot candida presedintele Romaniei in functiune.
Potrivit unui vechi principiu de drept, acolo unde legea nu distinge, nu distinge nici interpretul.
Daca leguitorul constituant roman ar fi urmarit ca si presedintele Romaniei sa fie inclus in sfera demnitarilor si a functionarilor publici care nu pot candida, fireste, cu mentinerea functiilor respective (pentru ca numic nu opreste ca un magistrat sa-si dea demisia din magistratura, de exemplu, si sa intre in competistia electorala locala sau nationala daca doreste) atunci, fie ar fi fost nominalizat in alin. 3 al art. 40 din Constitutie, fie s-ar fi exclus un text de trimitere in sensul ca dispozitile alin. 3 se aplica in mod corespunzator si pentru presedintele Romaniei in functiune.
Cum nu exista o asemenea precizare, a interpreta ca presedintele Romaniei in functiune nu poate candida la PArlament, echivaleaza cu a adauga la Constitutie.
3.In alta ordine de idei, trebuie retinut ca depunerea unei candidaturi de catre partidele politice si de catre candidati independenti, ca si intreaga organizare si desfasurare a alegerilor, nu se face la intamplare intr-un stat care se pretinde stat de drept. Aceste reguli se stabilesc prin codurile electorale sau prin legile electorale.
Constitutia Romaniei, cand face enumerarea legilor organice, in art. 73 alin. 3 litera “a” mentioneaza: “Sistemul electora; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente”.
Notiunea utilizata de legiuitorul constituant, anume, de “sistem electoral” in practica legislativa, a fost concretizata in trei categorii de legi electorale, dupa cum este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare si alegeri prezidentiale.
Cele trei legi electorale, modificate si readoptate de-a lungul legislaturilor, formeaza “sistemul Electoral al Romaniei”.
Daca legea privind alegerile parlamentare ingaduie presedintelui Romaniei sa candideze pe lista unui partid la Parlament, nu exista nici un obstacol de ordin constitutional.
Dupa parerea noastra, solutia din legea electorala dupa care pe listele partidelor pot candida numai membrii ai partidului respectiv, este neconstitutionala si, in orice caz, contra productiva din punct de vedered al accesului in Parlament a unor personalitati stiintifice sau culturale de exceptie.
4.Se intelege ca la data validarii alegerilor parlamentare, daca pana atunci nu a expirat mandatul presedintelui Romaniei in functiune, acesta trebuie sa demisioneze din functia de Presedinte spre a fi validat ca parlamentar, pentru ca functia de Presedinte al Romaniei este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cum se mentioneaza tot in alin. 1 al art. 84 din Constitutie.
In perspectiva alegerilor din 2008 avandu-se in vedere ca mandatul Presedintelui Romaniei va fi de 5 ani, este, de asemenea, de inteles ca nimic nu va putea opri pe Presedintele in functiune sa candideze pentru alegerile parlamentare, fireste, daca nu se va schimba, intre vreme, Constitutia.
De asemenea, si atunci, ca si acum, validarea presedintelui ca parlamentar nu se va putea face decat dupa ce isi va da demisia din functia de Presedinte al Romaniei, intrand in scena institutia Presedintelui interimar.

* Antonie Iorgovan este senator PSD, membru al Comisiei Juridice din Senat