Atunci când vorbește vreun oficial despre dezvoltarea mediului de afaceri în relație cu străinătatea, prima referință și deseori unica este posibilitatea de a atrage investitori străini.
Să mă sune pe mine direct companiile străine care vor să investească aici, le-a transmis premierul Victor Ponta ambasadorilor României. Altceva ar fi trebuit să le spună dl. Ponta ambasadorilor: o să vă sun eu pentru fiecare companie cu capital românesc care vine la mine și vrea să vândă mobilă, sticlă, termopane, țiglă sau software în Rusia, Africa de Sud sau Polonia, să o sprijiniți.
Dacă de la cel mai înalt nivel nu pleacă mesaje care să stabilească ținte, cum să nu trimită atașații comerciali ai României în Coreea de Sud sau Singapore răspunsuri de genul “Întrebați la Ministerul de Externe”, atunci când sunt întrebați despre ce au făcut ei pentru a impulsiona exporturile românești în țările unde reprezintă România.
Noul președinte al Franței, François Hollande, i-a trasat ca temă guvernului ca până în 2017 deficitul comercial al Franței (în afara balanței energetice) să ajungă la zero, față de 70 de miliarde de euro în prezent.
Ce face ministrul comerțului exterior din Franța, Nicole Bricq? Caută să identifice, conform ziarului francez de business Les Echos, dificultățile cu care se confruntă întreprinderile franceze care exportă. Și nu merge la Renault sau Michelin (ai căror lideri sunt luați în delegațiile oficiale, bineînțeles, de președinte, pentru contracte în China sau India), ci jos, “la firul ierbii”. Astfel, un studiu al ministerului arată că din 100 de întreprinderi franceze care exportă pentru prima dată, doar 30 rămân la export și pentru al doilea an consecutiv.
Nu poate învăța România din acest exemplu de diplomație comercială? Sau poate ambasadorii români în străinătate se gândesc că misiunea lor este să promoveze exporturile franceze, germane sau italiene în România și nu invers. Lecția diplomației economice este predată, simplu, urmărind cu ce țări are România cele mai mari deficite comerciale. În afară de explicabilele deficite mari cu Rusia sau Kazahstan, de unde importăm energie sau furioasa Chină, căruia nu-i stă în cale nici zona euro la balanța comercială, în top sunt Ungaria, Polonia și Austria.
Fostele țări surori din “CAER”, Ungaria și Polonia, au salarii mai mari, dar bat România până și la balanța comercială de produse agroalimentare. Iar Austria, care a înghițit băncile, asigurările, lemnul și petrolul românesc, este pe cale să înghită și agricultura. Cine organizează joi, 6 septembrie, zilele produselor austriece? Cumva Ambasada României în Austria? Nu, Ambasada Austriei în România. Unde va fi și ministrul agriculturii din România, probabil. Iar diseară, normal, dl. Ponta este la Camera de Comerț Româno-Germană, după ce ieri s-a întâlnit cu reprezentanții OMV-Petrom și Exxon. Va discuta oare, după ce va fi primit în mod direct plângerile/cererile/recomandările E.ON, Continental sau Metro, și despre Te Rox Prod, firma românească din Pașcani cu afaceri de 22 de milioane de euro și 1.500 de angajați care exportă în 50 de țări, inclusiv Germania, scaune de mașină pentru copii? Sau poate să-i deschidă calea și pe piața germană lui Final Distribution din Băicoi, care a reușit să exporte țiglă pentru acoperișuri în Spania, Slovenia și Franța?
Nu vă fie teamă, d-le Ponta, nu este trafic de influență. Că nu e trafic de influență nici prezența în delegația în China a d-nei Merkel – pe care o apreciați atât de mult – a șefilor EADS, care au și semnat un contract pentru 50 de avioane în valoare de 3,5 miliarde de euro.
V-a cerut cvorumul. Măcar o balanță comercială excedentară să vă dea la schimb.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.