Eva-Maria Ounapuu pro­fi­tă de boom-ul economic al Estoniei. Ea a înființat acum patru ani o com­panie de produse cos­me­tice organice nu­mită JOIK, trans­for­mându-și pasiunea pen­tru lumâ­nări într-o afa­cere. Ea a primit sub­venții din par­tea UE pen­tru achizițio­narea uti­la­jelor și con­sul­tan­ță în domeniul mar­ke­tin­gu­lui, dar a fost aju­ta­tă foarte mult și de agen­da de afaceri prie­te­noa­să a guvernului esto­nian, scrie BBC.

“A fost chiar ușor. Nu am avut nicio pro­blemă cu reglementările și chiar și găsirea unor spații de vânzare a produselor a mers destul de bine. Poți să-ți plătești impozitele online, așa că nu mai irosești timp prețios completând formulare și alte lucruri. Nu datorăm creș­terea economică gu­vernului, dar acesta nici nu ne-a pus obsta­co­le în cale”, spune ea.

Firma JOIK are acum patru angajați și s-a mutat într-un spațiu mai mare. Are o cifră anua­lă de afaceri de 250.000 de euro și a în­ceput să-și ex­por­te pro­dusele în țările bal­ti­ce învecinate. Esto­nia are o po­veste similară pentru că țara a parcurs un drum lung de când a aderat la UE în anul 2004.

Un aflux inițial de credite a condus la un boom pe piața construcțiilor și la creșterea prețului caselor, dar balonul s-a spart în anul 2008, afectând situația fi­nan­ciară a statului. Guvernul a fost ast­fel obligat să acționeze cu reforme ample.

Piața muncii a fost liberalizată, vârsta de pensionare a crescut, iar chel­tuielile publice au fost reduse. Dar impo­zi­tele s-au menținut la un ni­vel scăzut pentru a impul­sio­na afacerile. În­tre­prin­ză­torii moderni și-au făcut apariția.

Produsul Intern Brut al Estoniei a crescut cu 8,5% în primul trimestru al acestui an, înregistrând astfel cea mai rapidă creș­tere economică din­tre toate țările mem­bre ale UE. Unul dintre dome­niile care au înre­­gistrat o creștere rapi­dă este cel tehnologic.

Skype, software-ul online utilizat lunar de 200 de milioane de persoane pentru a realiza apeluri tele­fonice sau video, ief­tine sau gratuite prin in­ter­net, deține un birou de dez­vol­tare la periferia capitalei Talin.

Software-ul a fost inventat în Talin de un danez, un suedez și patru estonieni.

“Poți considera Esto­nia ca fiind propriul ei punct de plecare. Și-a re­câș­tigat independența acum douăzeci de ani, iar în general cultura și so­cie­tatea au fost foarte pu­țin ierarhizate în această țară. Este foarte mică și receptivă, iar acest tip de mediu este unul foarte pozitiv pen­ru între­prinzători”, spune Sten Tankivi, direc­torul Skype în Estonia.

În ianuarie Estonia a adoptat mo­ne­da euro. Stabilitatea valutară pe care a dobândit-o, alături de impozitele pe pro­fit reduse (în cazul profitului rein­ves­tit impozitul este zero), au făcut ca aceas­tă națiune mică de doar 1,3 mi­lioa­ne de locuitori să fie o destinație atrac­tivă pentru investitori.

Exporturile sunt cu 53% mai mari com­parativ cu nivelul înregistrat anul trecut. În această vară au atins pragul de un miliard de euro pentru prima dată în istorie. Dar 70% din expor­turile sale sunt destinate țărilor din Uniunea Euro­pea­nă, iar creșterea economică înce­ti­nește în mod constant pe două dintre pie­țele de desfacere majore, Finlanda și Suedia.

Cât de fragilă este economia Estoniei?

Țara încă este un beneficiar net al re­surselor financiare europene, dar obli­gația de a contribui la Fondul Eu­ro­pean de Stabilitate Financiară în­seam­nă că a fi membru al zonei euro de­vine din ce în ce mai neprofitabil. Co­ntri­buția de două miliarde de euro a Estoniei reprezintă o treime din bugetul anual al guvernului.

“Am fost invitați la o petrecere de nuntă, dar s-a dovedit a fi o înmor­mân­tare”, a spus Andres Arrak de la Uni­versitatea de științe aplicate a între­prinzătorilor estonieni.

“Am atras foarte mulți bani de la UE. Am reparat biserici și am refăcut drumurile. Dar acum ni se cere să con­tri­buim cu bani pentru a îndrepta greșelile pe care le-au făcut în trecut Grecia și alte țări din zona euro. Nu are logică. Ar trebui să investim în viitorul Estoniei”, a adăugat el.

Dar premierul Estoniei Andrus Ansip are încredere că economia va con­tinua să se dezvolte.

“Sigur că ar trebui să fim îngri­jorați, dar situația sectorului nostru bancar este bună, băncile comerciale sunt bine capitalizate și au rezerve con­siderabile.

Resursele financiare ale statului sunt într-o formă mai bună decât oriun­de în UE pentru că încă mai avem re­zer­ve echivalente cu 12% din PIB. Așa că da, înțelegem ce înseamnă criza da­to­riilor, dar în Estonia acesta nu repre­zintă un subiect de interes pentru noi”, a declarat oficialul.

Ansip admite că este o misiune di­fi­cilă să explice de ce Estonia, vărul mai sărac din est care a trecut neatins prin vre­murile tulburi, trebuie să sal­­veze țările mai bogate din sud, acor­dându-le sprijin financiar.

Dar sprijinul pentru statele cu pro­bleme din zone euro nu pune pe gân­duri tinerii estonieni care se re­la­xează la un pahar de vin într-unul dintre cele mai noi și mai moderne baruri din Talin, Museum Lounge.

Amintirile ocupației sovietice, care s-a încheiat acum 20 de ani, sunt încă vii în rândul tinerei generații.

Ali este o profesoară tânără care spu­ne că sprijină în totalitate contri­bu­ția Estoniei pentru ajutorul financiar acordat Greciei.

“Nici măcar nu înțeleg despre ce este această discuție. Am primit foarte mulți bani din partea Uniunii Euro­pe­ne și este un lucru bun că în sfârșit sun­tem în poziția de a ajuta pe altcineva. Cred că este corect să facem acest lucru.”

Argo, managerul barului Museum Lounge, este de acord.

“Estonia privește spre Occident acum, numai spre Occident”, spune acesta.

Iar Estonia este dispusă să plăteas­că acest preț.

Compania de consultanță Ernst & Young anticipează că economia es­to­niană va continua să înregistreze perfor­manțe mai bune cele ale celorlalte state din zone euro. Firma avertizează, totuși, că Estonia ar trebui să fie atentă la frontul exporturilor. Analiștii Ernst & Young consideră că avansul ex­por­turilor care a susținut puternic eco­nomia în primele două trimestre va în­ce­tini în a doua jumătate a anului.

Ce ar putea învăța România din succesul Estoniei

  • guvernul a insistat pe implementarea unor reforme structurale ample;

  • piața muncii a fost liberalizată;

  • sistemul de pensii a fost reformat;

  • cheltuielile publice au fost reduse, dar impozitele s-au menținut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile;

  • au fost încurajate afacerile moderne, în special din domeniul tehnologic;

  • a folosit “deștept” banii europeni.