Eva-Maria Ounapuu profită de boom-ul economic al Estoniei. Ea a înființat acum patru ani o companie de produse cosmetice organice numită JOIK, transformându-și pasiunea pentru lumânări într-o afacere. Ea a primit subvenții din partea UE pentru achiziționarea utilajelor și consultanță în domeniul marketingului, dar a fost ajutată foarte mult și de agenda de afaceri prietenoasă a guvernului estonian, scrie BBC.
“A fost chiar ușor. Nu am avut nicio problemă cu reglementările și chiar și găsirea unor spații de vânzare a produselor a mers destul de bine. Poți să-ți plătești impozitele online, așa că nu mai irosești timp prețios completând formulare și alte lucruri. Nu datorăm creșterea economică guvernului, dar acesta nici nu ne-a pus obstacole în cale”, spune ea.Firma JOIK are acum patru angajați și s-a mutat într-un spațiu mai mare. Are o cifră anuală de afaceri de 250.000 de euro și a început să-și exporte produsele în țările baltice învecinate. Estonia are o poveste similară pentru că țara a parcurs un drum lung de când a aderat la UE în anul 2004.
Un aflux inițial de credite a condus la un boom pe piața construcțiilor și la creșterea prețului caselor, dar balonul s-a spart în anul 2008, afectând situația financiară a statului. Guvernul a fost astfel obligat să acționeze cu reforme ample.
Piața muncii a fost liberalizată, vârsta de pensionare a crescut, iar cheltuielile publice au fost reduse. Dar impozitele s-au menținut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile. Întreprinzătorii moderni și-au făcut apariția.
Produsul Intern Brut al Estoniei a crescut cu 8,5% în primul trimestru al acestui an, înregistrând astfel cea mai rapidă creștere economică dintre toate țările membre ale UE. Unul dintre domeniile care au înregistrat o creștere rapidă este cel tehnologic.
Skype, software-ul online utilizat lunar de 200 de milioane de persoane pentru a realiza apeluri telefonice sau video, ieftine sau gratuite prin internet, deține un birou de dezvoltare la periferia capitalei Talin.
Software-ul a fost inventat în Talin de un danez, un suedez și patru estonieni.
“Poți considera Estonia ca fiind propriul ei punct de plecare. Și-a recâștigat independența acum douăzeci de ani, iar în general cultura și societatea au fost foarte puțin ierarhizate în această țară. Este foarte mică și receptivă, iar acest tip de mediu este unul foarte pozitiv penru întreprinzători”, spune Sten Tankivi, directorul Skype în Estonia.
În ianuarie Estonia a adoptat moneda euro. Stabilitatea valutară pe care a dobândit-o, alături de impozitele pe profit reduse (în cazul profitului reinvestit impozitul este zero), au făcut ca această națiune mică de doar 1,3 milioane de locuitori să fie o destinație atractivă pentru investitori.
Exporturile sunt cu 53% mai mari comparativ cu nivelul înregistrat anul trecut. În această vară au atins pragul de un miliard de euro pentru prima dată în istorie. Dar 70% din exporturile sale sunt destinate țărilor din Uniunea Europeană, iar creșterea economică încetinește în mod constant pe două dintre piețele de desfacere majore, Finlanda și Suedia.
Cât de fragilă este economia Estoniei?
Țara încă este un beneficiar net al resurselor financiare europene, dar obligația de a contribui la Fondul European de Stabilitate Financiară înseamnă că a fi membru al zonei euro devine din ce în ce mai neprofitabil. Contribuția de două miliarde de euro a Estoniei reprezintă o treime din bugetul anual al guvernului.
“Am fost invitați la o petrecere de nuntă, dar s-a dovedit a fi o înmormântare”, a spus Andres Arrak de la Universitatea de științe aplicate a întreprinzătorilor estonieni.
“Am atras foarte mulți bani de la UE. Am reparat biserici și am refăcut drumurile. Dar acum ni se cere să contribuim cu bani pentru a îndrepta greșelile pe care le-au făcut în trecut Grecia și alte țări din zona euro. Nu are logică. Ar trebui să investim în viitorul Estoniei”, a adăugat el.
Dar premierul Estoniei Andrus Ansip are încredere că economia va continua să se dezvolte.
“Sigur că ar trebui să fim îngrijorați, dar situația sectorului nostru bancar este bună, băncile comerciale sunt bine capitalizate și au rezerve considerabile.
Resursele financiare ale statului sunt într-o formă mai bună decât oriunde în UE pentru că încă mai avem rezerve echivalente cu 12% din PIB. Așa că da, înțelegem ce înseamnă criza datoriilor, dar în Estonia acesta nu reprezintă un subiect de interes pentru noi”, a declarat oficialul.
Ansip admite că este o misiune dificilă să explice de ce Estonia, vărul mai sărac din est care a trecut neatins prin vremurile tulburi, trebuie să salveze țările mai bogate din sud, acordându-le sprijin financiar.
Dar sprijinul pentru statele cu probleme din zone euro nu pune pe gânduri tinerii estonieni care se relaxează la un pahar de vin într-unul dintre cele mai noi și mai moderne baruri din Talin, Museum Lounge.
Amintirile ocupației sovietice, care s-a încheiat acum 20 de ani, sunt încă vii în rândul tinerei generații.
Ali este o profesoară tânără care spune că sprijină în totalitate contribuția Estoniei pentru ajutorul financiar acordat Greciei.
“Nici măcar nu înțeleg despre ce este această discuție. Am primit foarte mulți bani din partea Uniunii Europene și este un lucru bun că în sfârșit suntem în poziția de a ajuta pe altcineva. Cred că este corect să facem acest lucru.”
Argo, managerul barului Museum Lounge, este de acord.
“Estonia privește spre Occident acum, numai spre Occident”, spune acesta.
Iar Estonia este dispusă să plătească acest preț.
Compania de consultanță Ernst & Young anticipează că economia estoniană va continua să înregistreze performanțe mai bune cele ale celorlalte state din zone euro. Firma avertizează, totuși, că Estonia ar trebui să fie atentă la frontul exporturilor. Analiștii Ernst & Young consideră că avansul exporturilor care a susținut puternic economia în primele două trimestre va încetini în a doua jumătate a anului.
Ce ar putea învăța România din succesul Estoniei
-
guvernul a insistat pe implementarea unor reforme structurale ample;
-
piața muncii a fost liberalizată;
-
sistemul de pensii a fost reformat;
-
cheltuielile publice au fost reduse, dar impozitele s-au menținut la un nivel scăzut pentru a impulsiona afacerile;
-
au fost încurajate afacerile moderne, în special din domeniul tehnologic;
-
a folosit “deștept” banii europeni.