Premierul ceh Petr Necas susține că problemele cu care se
confruntă moneda unică europeană pot prelungi existența coroanei
cehe atâta timp cât acest lucru va fi benefic pentru economie,
scrie Bloomberg.
Un mesaj similar a trimis și guvernatorul băncii centrale
poloneze Marek Belka. El crede că adoptarea euro trebuie făcută
atunci când Uniunea Europeană își va ajusta instituțiile economice
și politice astfel încât să fie capabilă să susțină o monedă unică
stabilă.
“Uniunea monetară europeană este un proiect ambițios, dar neterminat. Ambițiile politice nu au fost dublate de capacitatea și dorința de a ajusta corespunzător instituțiile. Din această cauză viitorul euro este incert, punându-ne pe noi într-o mare dilemă”, spune Belka.
România face excepție În cazul României, în pofida reticenței arătate în ultima vreme de liderii din regiune, nu există nicio îndoială la nivelul oficialilor că aceasta este singura soluție pentru progresul țării Aderarea la zona euro va aduce României beneficii sub aspectul stabilității prețurilor, dar fără o schimbare a mentalității populației spre modelul germano-baltic, va cauza fie o majorare a șomajului, fie deficite externe mari, declara în septembrie economistul-șef al BNR Valentin Lazea. Dar, deși România nu se află într-o poziție confortabilă din perspectiva adoptării euro din cauza creșterii datoriei publice, precum și a deficitului bugetar și a riscului de țară încă ridicate, țara noastră își menține ținta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, a afirmat și Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administrație al BNR. “Aș vrea să prind personal, nu cât sunt guvernator, ci cât sunt pensionar, adoptarea euro”, a spus și guvernatorul Mugur Isărescu luna trecută. Dacă nu vrem, nu adoptăm euro Executivul de la Praga evită să stabilească o țintă pentru adoptarea euro, premierul Necas argumentând că o asemenea mișcare ar fi o imprudență din punct de vedere politic. “Nu ne poate forța nimeni să adoptăm moneda unică europeană. Zona euro nu mai este ce era în 2003, atunci când am votat referendumul pentru aderarea la UE”, explică șeful executivului de la Praga. Deși în 2004, atunci când a aderat la UE, Cehia era optimistă în privința adoptării euro, climatul economic tensionat din prezent și obligativitatea respectării țintelor macroeconomice necesare țărilor din zona euro determină executivul ceh să rămână prudent. Susținerea monedei unice europene este tot mai mică în țările din Europa Centrală și de Est, după bailout-urile Irlandei și Greciei. Un studiu arată că în prezent 70% dintre cehi se opun adoptării monedei unice europene. Fără coroană, Cehia nu putea ieși din recesiune Cehia se recuperează din cea mai severă recesiune a ultimilor 20 de ani, iar revenirea pe linia de plutire depinde în mod covârșitor de exporturi. Zona euro este principalul partener comercial al Cehiei, iar exporturile totalizează 70% din PIB, fiind impulsionate în mare parte de fabrica de automobile Skoda. Produsul Intern Brut per capita se cifrează la 80% din media zonei euro, însă micșorarea diferențelor față de Europa de Vest se poate face doar cu ajutorul coroanei. “Este clar că menținerea coroanei cehe are costuri mai mici decât eventuala adoptare a euro”, spune premierul Necas. Cehia și Polonia au deficite prea mari Țările din zona euro nu trebuie să depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, însă state precum Cehia sau Polonia sunt în prezent peste această limită. Cehia previzionează că va avea un deficit de 5,3% în acest an, în timp ce Polonia se așteaptă să atingă un deficit de 7,9%, mai mult decât dublul limitei maxime cerute de normele zonei euro. Autoritățile poloneze s-au angajat să adopte moneda unică prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, însă guvernatorul băncii centrale susține că în prezent un astfel de plan este pur ipotetic. Cu toate că autoritățile de la Varșovia au renunțat la planul de adoptare a euro în 2012, executivul a demarat un plan menit să pregătească legislația națională, sistemul bancar și pe cel administrativ pentru momentul în care climatul economic va fi propice pentru intrarea în zona euro. Un raport al JP Morgan estimează că Ungaria și Polonia ar putea adopta moneda unică europeană în 2019, în timp ce România și Cehia va trebui să aștepte încă un an. Ar fi o greșeală să adoptăm euro acum Laurian Lungu, Managing Partner în cadrul Macroanalitica, crede că adoptarea monedei euro de către România în 2015 este un scenariu nerealizabil. “Pentru ca România să adopte moneda euro trebuie să existe voință politică din partea Băncii Centrale Europene, din partea Comisiei Europene și din partea României”, spune Lungu. “În condițiile economice actuale, România nu poate atinge țintele macroeconomice necesare pentru adoptarea euro până în 2013. Dacă totuși România ar adopta euro, ar fi o greșeală. România mai are mult până să rezolve probleme structurale ale economiei”, crede analistul Laurian Lungu. Întrebat dacă Polonia și Cehia pot adopta euro, Laurian Lungu spune că cele două țări se descurcă bine și fără moneda unică europeană. “Nu ar fi foarte greu pentru Polonia și Cehia să își ajusteze economiile pentru a putea adopta euro, este o chestiune de voință politică”, crede Lungu. Aprilie 2009 Dacă în prezent țările din Est fug de euro, în urmă cu un an și jumătate, când regiunea trecea printr-o criză economică și financiară fără precedent după căderea comunismului, politicienii din capitalele Europei Centrale și de Est suspinau după moneda unică și după protecția pe care aceasta o oferea din postura de a doua cea mai importantă monedă la nivel mondial. În aprilie 2009, chiar FMI lansa un raport, extrem de criticat, ce susținea beneficiile trecerii unilaterale, fără acordul BCE, la euro a flancului estic al UE. Dar în primăvara acestui an criza din Grecia a arătat că apartenența la uniunea monetară are efecte devastatoare în cazul în care țările fac acest pas nepregătite, și chiar au apărut voci care susțin că țărilor cu probleme de la periferia Europei (Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania) le-ar fi
“Uniunea monetară europeană este un proiect ambițios, dar neterminat. Ambițiile politice nu au fost dublate de capacitatea și dorința de a ajusta corespunzător instituțiile. Din această cauză viitorul euro este incert, punându-ne pe noi într-o mare dilemă”, spune Belka.
România face excepție În cazul României, în pofida reticenței arătate în ultima vreme de liderii din regiune, nu există nicio îndoială la nivelul oficialilor că aceasta este singura soluție pentru progresul țării Aderarea la zona euro va aduce României beneficii sub aspectul stabilității prețurilor, dar fără o schimbare a mentalității populației spre modelul germano-baltic, va cauza fie o majorare a șomajului, fie deficite externe mari, declara în septembrie economistul-șef al BNR Valentin Lazea. Dar, deși România nu se află într-o poziție confortabilă din perspectiva adoptării euro din cauza creșterii datoriei publice, precum și a deficitului bugetar și a riscului de țară încă ridicate, țara noastră își menține ținta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, a afirmat și Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administrație al BNR. “Aș vrea să prind personal, nu cât sunt guvernator, ci cât sunt pensionar, adoptarea euro”, a spus și guvernatorul Mugur Isărescu luna trecută. Dacă nu vrem, nu adoptăm euro Executivul de la Praga evită să stabilească o țintă pentru adoptarea euro, premierul Necas argumentând că o asemenea mișcare ar fi o imprudență din punct de vedere politic. “Nu ne poate forța nimeni să adoptăm moneda unică europeană. Zona euro nu mai este ce era în 2003, atunci când am votat referendumul pentru aderarea la UE”, explică șeful executivului de la Praga. Deși în 2004, atunci când a aderat la UE, Cehia era optimistă în privința adoptării euro, climatul economic tensionat din prezent și obligativitatea respectării țintelor macroeconomice necesare țărilor din zona euro determină executivul ceh să rămână prudent. Susținerea monedei unice europene este tot mai mică în țările din Europa Centrală și de Est, după bailout-urile Irlandei și Greciei. Un studiu arată că în prezent 70% dintre cehi se opun adoptării monedei unice europene. Fără coroană, Cehia nu putea ieși din recesiune Cehia se recuperează din cea mai severă recesiune a ultimilor 20 de ani, iar revenirea pe linia de plutire depinde în mod covârșitor de exporturi. Zona euro este principalul partener comercial al Cehiei, iar exporturile totalizează 70% din PIB, fiind impulsionate în mare parte de fabrica de automobile Skoda. Produsul Intern Brut per capita se cifrează la 80% din media zonei euro, însă micșorarea diferențelor față de Europa de Vest se poate face doar cu ajutorul coroanei. “Este clar că menținerea coroanei cehe are costuri mai mici decât eventuala adoptare a euro”, spune premierul Necas. Cehia și Polonia au deficite prea mari Țările din zona euro nu trebuie să depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, însă state precum Cehia sau Polonia sunt în prezent peste această limită. Cehia previzionează că va avea un deficit de 5,3% în acest an, în timp ce Polonia se așteaptă să atingă un deficit de 7,9%, mai mult decât dublul limitei maxime cerute de normele zonei euro. Autoritățile poloneze s-au angajat să adopte moneda unică prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, însă guvernatorul băncii centrale susține că în prezent un astfel de plan este pur ipotetic. Cu toate că autoritățile de la Varșovia au renunțat la planul de adoptare a euro în 2012, executivul a demarat un plan menit să pregătească legislația națională, sistemul bancar și pe cel administrativ pentru momentul în care climatul economic va fi propice pentru intrarea în zona euro. Un raport al JP Morgan estimează că Ungaria și Polonia ar putea adopta moneda unică europeană în 2019, în timp ce România și Cehia va trebui să aștepte încă un an. Ar fi o greșeală să adoptăm euro acum Laurian Lungu, Managing Partner în cadrul Macroanalitica, crede că adoptarea monedei euro de către România în 2015 este un scenariu nerealizabil. “Pentru ca România să adopte moneda euro trebuie să existe voință politică din partea Băncii Centrale Europene, din partea Comisiei Europene și din partea României”, spune Lungu. “În condițiile economice actuale, România nu poate atinge țintele macroeconomice necesare pentru adoptarea euro până în 2013. Dacă totuși România ar adopta euro, ar fi o greșeală. România mai are mult până să rezolve probleme structurale ale economiei”, crede analistul Laurian Lungu. Întrebat dacă Polonia și Cehia pot adopta euro, Laurian Lungu spune că cele două țări se descurcă bine și fără moneda unică europeană. “Nu ar fi foarte greu pentru Polonia și Cehia să își ajusteze economiile pentru a putea adopta euro, este o chestiune de voință politică”, crede Lungu. Aprilie 2009 Dacă în prezent țările din Est fug de euro, în urmă cu un an și jumătate, când regiunea trecea printr-o criză economică și financiară fără precedent după căderea comunismului, politicienii din capitalele Europei Centrale și de Est suspinau după moneda unică și după protecția pe care aceasta o oferea din postura de a doua cea mai importantă monedă la nivel mondial. În aprilie 2009, chiar FMI lansa un raport, extrem de criticat, ce susținea beneficiile trecerii unilaterale, fără acordul BCE, la euro a flancului estic al UE. Dar în primăvara acestui an criza din Grecia a arătat că apartenența la uniunea monetară are efecte devastatoare în cazul în care țările fac acest pas nepregătite, și chiar au apărut voci care susțin că țărilor cu probleme de la periferia Europei (Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania) le-ar fi
fost mai bine cu propriile monede decât cu euro.